Revista >> Decembrie 2009 [Nr. 121] >> Industry watch

Impactul legii Sarbanes-Oxley asupra companiilor româneşti

Luiza Sandu

12 Ianuarie 2010

„Datorită situaţiei specifice a SUA, unde activitatea de lobby este reglementată prin lege, grupurile de interes au fost înregistrate, declarându-şi intenţiile şi sumele plătite în acest sens firmelor specializate de lobby”, adaugă Liviu Mihăileanu.

Un studiu publicat de National Bureau of Economic Research (NBER) în martie 2007 arată că, dintr-un total de 2.689 de scrisori adresate SEC cu privire la SOX în perioada de stabilire a reglementărilor (2002-2004), cele mai multe au fost adresate de contabili, avocaţi, grupuri academice (30,3%) şi companii (29,5%).

„Conform NBER, 78% dintre opiniile persoanelor fizice şi 88% dintre cele ale grupurilor de investitori s-au exprimat în favoarea creşterii nivelului de detaliu a raportării financiare şi a responsabilizării companiei. De asemenea, s-au arătat fervenţi susţinători ai clauzelor de independenţă a auditorului companiei. Însă, 82% dintre opiniile managerilor sau directorilor de companii şi 72% dintre grupurile de non-investitori au argumentat împotriva tuturor reglementărilor de mai sus.
Totuşi, merită menţionat faptul că 7% dintre companii au făcut lobby în favoarea implementării reglementărilor SOX”, mai spune Mihăileanu.

Controlul intern în companiile româneşti

O mare parte a companiilor private au un sistem de control intern la nivel informal, mai mult cu caracter detectiv decât preventiv. Cu alte cuvinte, controalele interne sunt concepute să rezolve efectele problemelor după apariţia lor, mai degrabă decât să fie gândite astfel încât să prevină apariţia acestora sau să remedieze cauzele care stau la baza erorilor.

Consultantul PwC atenţionează că lipsa controalelor interne sau funcţionarea lor necorespunzătoare lasă companiile vulnerabile la o serie de riscuri, precum înregistrarea necorespunzătoare a tranzacţiilor contabile, efectuarea de tranzacţii neautorizate, fraudă, toate acestea reflectându-se în profitabilitate scăzută şi competitivitate redusă pe piaţă.

„După mai bine de patru ani de reglementări SOX, opiniile cu privire la necesitatea şi eficienţa acestora sunt încă împărţite. În prima etapă, companiile au privit cu scepticism eficienţa cerinţelor SOX şi s-au arătat nemulţumite de eforturile pe care au trebuit să le depună pentru conformare şi de creşterea onorariilor auditorilor. Ulterior însă, au observat beneficiile acestora, cele mai vizibile fiind îmbunătăţirea procesului de raportare financiară şi creşterea încrederii în corectitudinea situaţiilor financiare”, spune Liviu Mihăileanu.

Printre deficienţele constatate de companiile care s-au conformat reglementărilor se numără abordarea reactivă a deficienţelor în controalele interne financiare, de cele mai multe ori identificate în urma misiunilor de audit extern; lipsa controalelor IT la nivel de aplicaţie; lipsa controalelor interne la folosirea foilor de calcul tabelar; lipsa documentării proceselor financiare şi de raportare contabilă.

Impactul SOX asupra companiilor româneşti

Companiile româneşti care fac parte din grupurile listate la bursa de la New York au trebuit să implementeze reglementările SOX, ceea ce a implicat identificarea şi documentarea controalelor interne asupra raportării financiare.

Liviu Mihăileanu spune că, printre problemele cu care s-au confruntat companiile în procesul de implementare a cerinţelor SOX, se remarcă inexistenţa unor resurse interne suficiente pentru complexitatea procesului de implementare, costurile ridicate de conformare, creşterea gradului de birocratizare a activităţilor companiei precum şi inexistenţa anterioară a unei culturi efective de control intern.

Totuşi, datorită caracterului lor preventiv, în final au dus la un management mai performant al raportării financiare şi al afacerii în general. Practic, efectul pe termen mediu al reglementărilor a îmbunătăţit şi a structurat modul în care companiile îşi desfăşoară activitatea.