.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
2010, īntre criză şi dezvoltare
Criza a determinat o nouă stare de fapt. Se permanentizează nevoile de a fi economi, de a fi eficienţi, de a face ce ştim mai bine să facem, pentru a rezista pe o piaţă unde scăderea este mai aproape decât creşterea, echilibrul fiind precar şi balansurile putând fi ample în cazul mişcărilor neinspirate.
2010 se anunţă a fi anul în care fondurile se vor îndrepta spre noile tehnologii, focusate pe scăderea costurilor operaţionale, creşterea productivităţii şi echilibrarea proceselor de business. Nu inovaţia în sine va fi factorul de creştere. De fapt, niciodată inovaţia în sine nu a determinat diferenţierea categorică, ci a fost doar un element adjuvant foarte important. Focusul pe eficientizarea zonei operaţionale a făcut ca proiecte precum virtualizarea serverelor să pună bazele pentru iniţiative IT strategice şi metodologii. În 2010 există posibilitatea să trecem de la tăierea costurilor în IT la investiţii în tehnologii de creştere şi dezvoltare a afacerii. Companiile trebuie susţinute să îşi folosească resursele mai eficient, luptând pentru creştere şi inovaţie de business (nu de IT în sine!).
A trecut vremea celor care fac de toate. Criza a adus necesitatea de a şti să faci ceva bine, chiar foarte bine, pentru a putea rezista. Dacă o bancă face banking, serviciile IT ar trebui făcute de cei care ştiu să le facă. Dar acest ştiut nu înseamnă semidoctism, ci specializare reală, costuri reduse, un mod de lucru eficient. Dacă o firmă oferă servicii IT, acestea trebuie să reducă cheltuielile pentru client, asigurând un nivel de calitate mai bun. Este posibil să fie şi ieftin şi de calitate mai bună? Da, dacă firma este organizată pe procese, pe standarde care au avut succes în lumea largă, dacă se focalizează pe servicii specifice şi nu doreşte să facă de toate pentru toţi. Având mai mulţi clienţi, prin utilizarea aceluiaşi număr de personal şi a aceleiaşi infrastructuri, costul unitar către client scade. Organizarea pe standarde de tip ITIL/ISO 20000, ISO 270001 etc. asigură un nivel de calitate sustenabil şi omogen. Implementarea într-o bancă a ITIL costă sume foarte mari, şi nu pentru dezvoltarea produselor de business în sine. Pentru o firmă de servicii IT, este obligatoriu să implementeze un mod de lucru pe procese. Deci şi costul şi calitatea trebuie să fie elementele favorizante în a decide o externalizare. Iar criza favorizează această abordare.
Forţa furnizorilor de servicii se află în specialişti, în cunoştiinţe, în know how-ul la nivel central şi în forţa de muncă la nivel teritorial. Orice companie naţională care are zeci, sute de unităţi – cum sunt lanţurile de farmacii, administraţiile financiare, băncile, firmele de asigurări, benzinăriile etc. – are nevoie de partenerul unic care poate să le furnizeze servicii profesionale şi personalizate la un preţ optim pentru client.
Un exemplu de inovaţie de business susţinută de tehnologiile IT este inovaţia în sistemele de plăţi (mobile şi electronice).
Pentru majoritatea retail-erilor, îmbunătăţirea experienţei de cumpărare şi loializarea clienţilor au reprezentat principalele motive de investiţii în tehnologie, iar cei mai de succes comercianţi s-au concentrat asupra metodelor de plată pentru a se diferenţia. Ei au ştiut că trebuie să fie cu un pas în faţa dorinţei clienţilor, iar tranzacţiile plăţilor reprezintă „momentul adevărului“ pentru un retailer şi un punct de impresionare a clientului. În România, numărul utilizatorilor de carduri este în creştere, ceea ce conduce la o creştere a nevoii de aparate EPOS în cât mai multe unităţi de retail. Retail-ul, astăzi, nu este definit de modul în care se face vânzarea, ci de modul în care clienţii vor să plătească. De asemenea, piaţa de kiosk-uri este în plină dezvoltare. Au apărut primele kiosk-uri de bilete CFR, pentru plata taxelor etc.
România rămâne încă în urmă din punct de vedere al sistemelor de plăţi. În pofida faptului că suntem avansaţi din punct de vedere legislativ, când vine vorba despre utilizare, lucrurile se schimbă. Legile nu sunt suficiente, este nevoie de o schimbare de mentalitate, de soluţii adecvate şi de oamenii care să le aplice. Din punctul de vedere al furnizorilor de servicii, inovaţia în sistemele de plăţi înseamnă venirea cu nişte modele de succes din alte ţări – Austria, în principal – şi încercarea de a le prezenta în România. De exemplu, în Austria, Raiffeisen Informatik Austria se ocupă de implementarea şi gestionarea sistemului de notariate. Există, aşadar, o bancă a notariatelor, gestionată de Raiffeisen Informatik, la fel ca întreg sistemul de interconectare a notariatelor. Furnizorii români analizează fiabilitatea unei astfel de implementări în România şi furnizează soluţii de plăţi personalizate, prin diverse modele de EPOS, terminale mobile şi kiosk-uri.
Dr. Călin Rangu, CEO IIRUC service
Parerea ta conteaza: 
Cloud-ul privat, īntre nevoi și forțări de marketing
