Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Soluţii geospaţiale utilizate īn planificarea urbană

27 Februarie 2010



Aerul din mediul urban a devenit din ce în ce mai poluat, calitatea sa fiind influenţată de multiple surse de poluare, în special de trafic şi industrie. 2,6% din totalul populaţiei municipiului Bucureşti se află în situaţie de mare risc privind expunerea la poluarea din trafic. Aceasta este concluzia unei analize a Centrului de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti.

Administraţia Naţională de Meteorologie, împreună cu partenerii săi – Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană-Bucureşti, Autoritatea de Sănătate Publică Bucureşti, Institutul de Biologie al Academiei Române şi METEO France – a demarat în 2005 un proiect extrem de ambiţios, intitulat LIFE AIR-AWARE (Sistem de supraveghere şi avertizare a impactului poluării aerului asupra mediului urban).


Proiectul a fost co-finanţat de Uniunea Europeană, prin intermediul Instrumentului Financiar LIFE, iar rezultatele au fost prezentate anul trecut, în cadrul evenimentului Lumea Geospaţială.


Fiind un proiect inovativ la nivelul Uniunii Europene, AIR-AWARE propune un sistem pilot/demonstrativ de prognoză a poluării aerului, ce permite în acelaşi timp evaluarea impactului acestei poluări asupra stării de sănătate a populaţiei şi avertizarea factorilor responsabili, în corelare cu planurile de dezvoltare urbanistică pe termen scurt, mediu şi lung.


Mariana Nica, sociolog în cadrul Centrului de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti (CPUMB) spune că „sistemul AIR-AWARE a fost dezvoltat pentru Municipiul Bucureşti, aglomerare urbană ce se confruntă cu serioase probleme din punct de vedere al asigurării unui cadru de viaţă sănătos pentru cetăţenii săi, în scopul prevenirii şi diminuării pericolului de degradare cronică şi accidentală a calităţii aerului, atât în beneficiul populaţiei, cât şi al mediului, în general”.


Rolul CPUMB în cadrul proiectului a fost de generare a unor reglementări/regulamente de dezvoltare urbană pentru zone situate în teritoriul municipal (reglementări de circulaţie pe zone sau la scara întregului oraş, strategii de dezvoltare urbană pentru diverse paliere de interes, bazate pe integrarea politicilor urbane).



Hărţile reprezintă repartiţia populaţiei pe circumscripţii de recensământ, la nivelul anului 2002


Informaţiile GIS – în slujba sănătăţii

„În sarcina Institutului de Meteorologie a revenit punerea la punct a întregului sistem de colectare a datelor şi punerea acestor informaţii pe suport GIS. Hărţile pe care le produce institutul sunt împărţite pe categorii de poluanţi, particule în suspensie, adică praf, dioxid de sulf, oxid de carbon. De asemenea, pe acelaşi suport sunt puse elementele specifice de climă, umiditate, temperatură, presiune. Toate acestea sunt măsurate în timp real şi sunt oferite ca informaţie pe suport GIS partenerilor care vin cu maniera lor de interpretare a datelor respective, în funcţie de tipul de analiză pe care şi-l propun să-l facă. Aceştia, la rândul lor, transmit înapoi informaţia”, explică Mariana Nica. Atât Agenţia Naţională de Meteorologie, cât şi Centrul de Planificare Urbană CPU utilizează de câţiva ani soluţii geospaţiale dezvoltate de compania Intergraph Computer Services, în cadrul unor proiecte de eficientizare şi automatizare a activităţii celor două instituţii. Acest lucru a făcut ca schimbul de informaţii să se realizeze cu uşurinţă, iar specialiştii au încercat să afle dacă există o legătură între poluarea la un anumit moment – care poate fi vizualizată spaţial – şi tipurile de morbiditate înregistrate în sistemul sanitar bucureştean şi, dacă această legătură există, care este soluţia pentru a interveni strict pe categoria de populaţie respectivă.


Institutul de Biologie, de exemplu, foloseşte ca elemente particulare de analiză plante care sunt foarte sensibile la poluare şi care sunt urmărite în anumite locaţii. Au fost alese trei parcuri de observaţie: Izvor, Cişmigiu şi Carol.


„Noi am lucrat cu două straturi GIS care au fost analizate şi anume: stratul cu informaţia de la INM şi stratul cu informaţie socio-demografică pe care, cu ajutorul companiei Intergraph, am reuşit cu câţiva ani în urmă să o punem pe suport GIS. Până nu demult, informaţia disponibilă pentru Bucureşti se prezenta la nivel de sectoare şi nu era foarte relevantă. Mult mai relevant ar fi fost dacă aveam posibilitatea să analizăm o unitate teritorială mai mică. Ne-au trebuit aproape trei ani ca să obţinem informaţia de care aveam nevoie şi anume informaţia la nivel de circumscripţie de recensământ”, mai spune Mariana Nica.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite