Revista >> Februarie 2010 [Nr. 122] >> Cercetare

Nanoştiinta şi nanotehnologiile pot transforma România într-un jucător macro

Alexandru Batali

27 Februarie 2010

• 10 ani de experienţă şi rezultate au pus domeniul pe lista celor cu potenţial strategic

Care sunt domeniile tehnologice nano în care putem fi competitivi, în care putem face diferenţa în lume? Este aceasta o întrebare care frământă doar comunitatea ştiinţifică sau reprezintă o preocupare şi pe agenda policy makeri-lor din ţara noastră? În prezent, la un nivel ridicat de decizie se vorbeşte foarte clar şi pragmatic despre nanotehnologii şi despre necesitatea clădirii unei strategii naţionale în această zonă high-tech, cu un potenţial inovativ nelimitat. Anul acesta s-au împlinit 10 ani de când nanotehnologiile şi-au găsit locul în programul naţional de cercetare a României, conceput în acelaşi timp cu Iniţiativa Naţională pentru Nanotehnologie din SUA, lansată de Bill Clinton, care a intuit impactul imens al acestui domeniu. O asemenea coagulare de forţe pentru dezvoltarea prioritară a nanotehnologiilor are mari şanse să se petreacă acum şi în România.

Primii paşi au fost deja făcuţi în această direcţie. ANCS a anunţat iniţiativa de a lansa în săptămânile următoare studii prospective în patru domenii strategice, printre care şi cel al nanotehnologiilor. Se urmăreşte astfel evaluarea resurselor de care dispune România pentru nanoştiinţe şi nanotehnologii, a utilităţii dezvoltării nanotehnologiilor pentru diverse domenii de aplicaţii. În paralel, comunitatea ştiinţifică din domeniu s-a întâlnit pe 3 februarie în cadrul seminarului “10 ani de nanoştiinţă şi Nanotehnologie”, în perspectiva definirii unor direcţii de cercetare-dezvoltare de interes naţional în nanoştiinţe şi nanotehnologii şi a creşterii exigenţei faţă de folosirea fondurilor de cercetare.

În România nu a existat o politică clară în acest domeniu, însă au existat acumulări semnificative. De exemplu, în programele naţionale, pe perioada de desfăşurare a MATNANTECH (2001-2006) au fost finanţate 269 de proiecte colaborative, dintre care numai 8 cu un singur beneficiar. Au fost implicate 189 de organizaţii, dintre care 54 de institute de cercetare, 20 de universităţi, 23 de întreprinderi mari şi 92 de IMM-uri. La acest program au participat peste 1500 de persoane, dintre care peste 400 au fost tineri cercetători. Ulterior, în programul naţional Cercetare de Excelenţă CEEX (2005-2008) şi în Planul Naţional CD (competiţiile 2007, 2008), s-au contractat un număr impresionant de proiecte legate de domeniul “nanoştiinţă şi nanotehnologie”, aproximativ 400, dintre care peste 300 de proiecte de cercetare.

„În toţi aceşti ani s-a clădit o colaborare între diverse discipline, între diverse organizaţii (universităţi, institute, firme) şi, treptat, rezultatele au început să se vadă în domeniu, în particular în proiectele internaţionale. Dincolo de câştigarea unor experienţe, dincolo de acumularea unor echipamente, s-au rodat nişte instituţii în zona transferului tehnologic, în zona inovării, în zona parteneriatelor europene”, afirmă academicianul Dan Dascălu, preşedintele Comisiei de „Materiale noi, micro-şi nanotehnologii” a Colegiului Consultativ pentru CDI şi directorul general al INCD-Microtehnologie.

Academician Dan Dascălu

România poate deveni o forţă şi în biotehnologii

La rândul său, prof. dr. ing. Adrian Curaj, preşedintele ANCS, consideră că este momentul ca nanotehnologiile să treacă într-o altă etapă de dezvoltare: “De acum înainte, trebuie să ne gândim mai mult cum să trecem de la posibil la realizat. Mi-ar plăcea să putem spune în curând: Avem acest patent, avem aceste tehnologii, avem sau putem produce aceste produse, care sunt foarte performante, sunt high-tech şi acoperă nevoi pe piaţa naţională şi internaţională. Din acest punct de vedere, ar fi util să aflăm unde poate România să facă diferenţa în nanotehnologii, pentru că domeniul este larg (biotehnologii, medicină, noi materiale) şi nu putem acoperi toate direcţiile. De aceea este esenţial să ne focalizăm şi, împreună cu colegii noştri din business, să spunem unde cercetările noastre, cunoaşterea noastră, pot să capete dimensiune de inovare. Evident, există o piaţă explicită în România, cea a industriei de automobile, unde ne-am arătat forţa, dar sunt convins că România, prin capitalul său natural, este şi poate deveni o forţă şi în biotehnologii.”

Prof. dr. ing. Adrian Curaj

Printr-un discurs maieutic, preşedintele ANCS a scos la suprafaţă părţile consolidate din domeniu, dar şi pe cele mai fragile, sugerând totodată şi o serie de soluţii: “Avem suficiente infrastructuri de cercetare, competitive oriunde în lume. Important este să ne gândim cât din aceste facilităţi sunt utilizate şi cât din această utilizare are loc în relaţie cu mediul de afaceri. Scopul este de a crea tehnologii, dar cheia este şi investiţia în oameni. România este prima ţară în Europa care utilizează fonduri structurale pentru a acoperi poziţii de doctorat. Sunt oameni care aşteaptă de la noi să-i pregătim pentru societatea de mâine, să le oferim teme interesante de doctorat, stagii de pregătire în străinătate… În ce măsură reuşim să ne relaţionăm internaţional, să internaţionalizăm domeniul? Câţi doctoranzi au teze acum în zona nanotehnologiilor, câte dintre acestea sunt legate de nevoile tehnologice din ţară şi străinătate, ce necesită soluţii ştiinţifice? Câţi cercetători străini lucrează în laboratoarele noastre? Cum putem duce oameni valoroşi spre mediul de afaceri pentru a valorifica cunoaşterea în inovare, sub formă de patente, licenţe, produse?”

IMT MINAFAB, exemplu de bună practică

Demersul de a lega zona de business cu cea de cercetare este o preocupare constantă pentru INCD-Microtehnologie. Institutul împreună cu două firme locale, beneficiare ale Centrului de Design Renault, se află în discuţii avansate pentru a încorpora nanotehnologiile în realizarea maşinilor constructorului francez. În IMT MINAFAB, primul centru de micro-şi nanotehnologie din estul Europei, ultimul eveniment este legat de venirea unei firme pentru aplicarea unui brevet din SUA.

IMT MINAFAB permite şi accesul studenţilor de la Master, deocamdată doar din facultăţile de Electronică, la cele mai noi echipamente şi dotări şi, implicit, la tematica şi la lucrul cu specialiştii care le gestionează. Mai mult, INCD-Microtehnologie, prin dotările din IMT MINAFAB, a câştigat un proiect pentru studii postdoctorale, prin care 35 de doctori vor avea burse timp de 30 de luni în domeniul micro şi nanotehnologiilor. Investiţia în resursa umană este asigurată astfel prin acest centru, tinerii valoroşi din România având din ce în ce mai mult şansa de a lucra aici, în domenii tehnologice de vârf.