Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Internaţionalizarea īnvăţămāntului superior romānesc

27 Februarie 2010







Conf. Univ. Dr Remus Procopie


Analiza SWOT a internaţionalizării învăţământului superior din România

Puncte forte

• nivel ridicat de vizibilitate a învăţământului românesc superior în spaţiul african şi asiatic
• ofertă educaţională bazată deja pe trei cicluri: studiile de licenţă, studiile de masterat şi studiile doctorale, conform schemei de la Bologna;
• sistem de credite transferabile îmbunătăţit (recunoaşterea activităţilor prestate de studenţii români în universităţi europene);
• raport calitate-preţ favorabil ofertei academice româneşti (în special pentru medicină şi inginerie);
• programe academice numeroase cu predare în limba engleză, franceză, germană;
• sisteme de asigurare a calităţii educaţiei (avansarea către un sistem european de diplome şi certificate de studii superioare, care să îndeplinească cerinţele compatibilităţii la nivel continental - diplomele comune şi diplomele duble);
• centre de consultanţă în domenii diverse, centre pentru obţinerea certificatelor internaţionale pentru competenţe profesionale (ECDL, CISCO, PMI, NOVELL etc.) şi departamente specializate pentru relaţiile publice, integrare europeană etc.
• ofertă de carte academică foarte diversificată;
• şcoli de vară, simpozioane, seminarii, conferinţe internaţionale (asigurarea unei bune mobilităţi a studenţilor şi a personalului academic).

Puncte slabe

• politici educaţionale naţionale fără continuitate (destabilizarea strategiei educaţionale naţionale, de salarizare, de curriculă universitară etc.);
• cadru legislativ defavorabil autonomiei universitare în domeniul internaţionalizării;
• sistem bancar fără politici protecţioniste pentru credite de studii, rambursabile după absolvire/încadrare;
• ofertă academică naţională neomogenă şi nestructurată (unele specializări costă mai mult decât veniturile aferente, altele sunt rupte de realitate, la altele oferta de specialişti este mai mare decât cererea, iar unele sunt minimizate sau chiar desfiinţate);
• sistem de predare/examinare de tip online neimplementat omogen şi coerent;
• spaţiu insuficient pentru desfăşurarea activităţilor academice (ritm de înnoire a campusurilor universitare sub necesar de aproximativ 6 ori, - conform unui raport MECI, 2008);
• pregătire profesională cognitivă în detrimentul celei formative (integrarea dificilă a absolvenţilor de studii superioare pe piaţa forţei de muncă şi o rată a şomajului relativ ridicată în rândul acestora);
• acces limitat la sursele de informare electronice;
• servicii puţine de promovare în străinătate a ofertelor de studii, primire şi gestionare a studenţilor străini;
• dotare tehnică adesea sub nivelul european actual.
Oportunităţi

• interes crescut al ţărilor din afara UE pentru oportunităţile de învăţământ din UE;
• fonduri europene pentru investiţii în educaţie (infrastructură, programe de studii, cercetare, profesori, studenţi);
• cadru legislativ nou (pentru creşterea gradului de autonomie a universităţilor);
• parteneriate cu universităţi străine;
• schimburi academice bilaterale (profesori, cercetători, studenţi);
• noi tehnologii informaţionale.

Ameninţări

• concurenţă crescută din partea sistemelor de învăţământ superior din UE;
• îmbătrânirea populaţiei şi demografia în continuă scădere;
• dezinteres din partea mediului de afaceri pentru parteneriate academice;
• stabilitate scăzută a mediului politic şi economic.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite