Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Infrastructurile de plată sub semnul SEPA / Evoluţii posibile

10 Martie 2010




În plus, orice CSM trebuie să asigure cele două funcţii normale pentru un ACH:


Clearing (procesare)- proces de transmitere, reconciliere, confirmare a plăţilor şi stabilirea unei poziţii finale pentru decontare, de regulă la momente prestabilite; aceasta este de fapt funcţia de bază a oricărui sistem ACH, aceea de a calcula poziţii finale, raţionalizând astfel procesul de decontare;

Decontare
- stingerea obligaţiilor dintre participanţii la schema de plată; în SEPA nu trebuie să fie executată neapărat de către aceeaşi entitate care execută clearing-ul. De cele mai multe ori un sistem ACH nu deţine şi conturile de decontare ale participanţilor, deschise în general în evidenţele unei bănci (fie la banca centrală, fie la o bancă comercială).


Oricum, un cuvânt important în intrarea în funcţiune a unui astfel de aranjament îl are banca centrală naţională care va evalua respectivul aranjament prin prisma standardelor Bancii Centrale Europene, privind supravegherea sistemelor de plăţi de retail în euro. Cu alte cuvinte, autoreglementare, autoreglementare, dar avizul băncii centrale este necesar.


În ce priveşte Transfond SA, pentru plăţile în euro, procesarea (adică recepţionarea, validarea unui format şi a unui conţinut de mesaj, compensarea şi apoi transmiterea mai departe către banca destinatară a mesajelor decontate) nu reprezintă o problemă. Mai greu, dar nu de nerezolvat, ar fi adoptarea mesajelor de plata SEPA (este ceea ce am început să facem în prezent pentru plăţile în lei). În schimb, este o problemă găsirea unui mediu de decontare acceptabil, lipsit de riscuri, pentru băncile care doresc să deconteze plăţi în euro.


Tipuri de infrastructuri SEPA

Există cinci posibile tipuri de infrastructuri de plăţi SEPA:

• Pan-European Automated Clearing House (PE-ACH)
.


Acest tip de CSM este definit ca o concretizare a viziunii SEPA, o formă evoluată de mecanism de compensare şi decontare având capacitatea de a asigura servicii de plăţi la nivelul întregii comunităţi bancare europene, atât pentru transferul credit cât şi pentru debitul direct. SEPA are nevoie de cel puţin o astfel de infrastructură cu rol central, care să asigure legătura între oricare două bănci (direct sau indirect).


Cerinţa de “reachability” (posibilitate de a trimite plăţi către orice bancă şi de a recepţiona plăţi de la orice bancă din zona euro) trebuie să poată fi asigurată, fie direct, fie prin interconectare cu alte ACH sau cu alte mecanisme SEPA. În plus faţă de celelalte tipuri, un “PEACH” poartă întreaga responsabilitate pentru toate aceste interconectări, pentru managementul riscurilor proprii şi cele induse de participanţii săi, pentru securitatea sistemului şi pentru orice alte aspecte privind procesarea.


• Sisteme ACH conforme cu schemele SEPA (dar nu încă PE-ACH).

Acestea au majoritatea caracteristicilor unui sistem PE-ACH. Diferenţele faţă de primul tip nu sunt definite foarte clar, totuşi se poate (sub)înţelege că acest tip de CSM este mai degrabă un ACH naţional sau regional, transmiterea de plăţi în afara grupului de participanţi proprii făcându-se prin interconectarea cu alte CSM conforme cu SEPA (inclusiv PEACH) care asigură şi decontarea plăţilor respective. Este considerat un stadiu premergator celui de PE-ACH.


• Mecanisme descentralizate bazate pe aranjamente de compensare şi decontare bilaterale sau multilaterale, fără utilizarea unei organizaţii de tip ACH.

Aceste mecanisme au la bază schimbul direct de instrucţiuni de plată între instituţiile care aderă la un astfel de aranjament, fără intermedierea unei instituţii sau procesor central (de exemplu pentru validare, stocare şi redirecţionare); poziţiile bilaterale sau multilaterale sunt calculate ca urmare a acestui schimb şi ulterior decontate. Diferenţele faţă de sistemele de tip ACH propriu zis sunt greu de definit, conţinutul mesajului (entitatea care calculează poziţiile nu este precizată ca fiind destinatara mesajului) stabilind încadrarea în acest tip.


• Aranjamente de compensare şi decontare de tip intra-bank sau intra-group.

În cadrul acestor aranjamente, ambii participanţi implicaţi în decontarea plăţii (iniţiatorul şi beneficiarul) au conturi de decontare în cadrul aceleiaşi bănci sau aceluiaşi grup de bănci.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite