.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Infrastructurile de plată sub semnul SEPA / Evoluţii posibile
• Aranjamentele bilaterale interbancare bazate pe conturi de corespondent
Aceste tipuri de CSM presupun utilizarea conturilor de corespondent, pentru decontarea plăţilor ordonate de clienţii acestora.
Un posibil model de infrastructură europeană?
Chiar dacă procesul e la început, o posibilă arhitectură de plăţi europeană pare a fi din ce în ce mai conturată. Elementele acestei arhitecturi ar putea fi:
Sistem(e) PEACH
Deocamdată STEP-2, casa de compensare europeană fondată de European Banking Association (EBA) este primul PEACH în sensul acceptat de EPC, oferind participanţilor săi direcţi şi indirecţi, servicii de decontare pe bază netă multilaterală prin TARGET 2 (sistemul de plăţi de mare valoare al Eurosistemului, care sigură decontarea finală a transferurilor de fonduri în euro, inclusiv a poziţiilor rezultate în urma clearing-ului sistemelor de tip PE-ACH). Pe lângă STEP 2, există alte infrastructuri care au anunţat deja posibilitatea de a acoperi zone geografice sau de a se interconecta cu alte case de compensare naţionale sau regionale, pentru asigurarea compensării şi decontării în relaţia cu alte bănci din Europa. Între acestea, VocaLink şi Equens (fiecare rezultatul unor fuziuni considerate drept începutul consolidării pieţelor) au ambiţii mari în SEPA. La fel şi unele din marile case de compensare din Franţa (STET), Spania (Iberpay) si Italia (SECETI). Aceşti cinci operatori au încheiat încă din 2007 un acord privind realizarea interoperabilităţii pentru plăţile în euro.
TARGET 2 este cea mai eficientă soluţie de decontare finală, făcută parcă (şi) pentru SEPA.
Sistemele ACH naţionale
Sistemele naţionale de plăţi din ţările euro vor deservi, probabil, comunităţile bancare ale ţărilor lor, procesând plăţile interne în euro pentru o perioadă următoare greu de estimat, şi vor asigura rolul de “gateway” pentru plăţile transfrontaliere. Este de aşteptat că infrastructurile existente vor fi “reşapate”, adaptate la cerinţele SEPA, astfel încât să se asigure interconectarea cu alte CSM, cel puţin pentru plăţile transfrontaliere.
Băncile (participanţii)
Modul în care băncile, mai ales grupurile de bănci mari vor decide să trateze plăţile în SEPA va determina probabil configuraţia finală a viitoarei infrastructuri europene. Băncile vor putea alege între a se conecta direct la o infrastructură de tip PEACH, a utiliza în continuare unul sau mai multe sisteme naţionale din ţările unde deţin filiale sau sucursale, a externaliza total serviciile de plăţi către terţi (noi furnizori de servicii de plăţi sau alte bănci). Dacă însă aceste bănci acoperă un volum relevant de plăţi proprii şi, în plus, ajung să internalizeze plăţile altor instituţii de credit de mai mici dimensiuni (care ar considera efortul de aliniere la SEPA ca nefiind economic justificat), tipul de decontare bilaterală a plăţilor în euro, ar putea să devină un puternic concurent al fiecăreia din infrastructurile de plăţi interbancare europene. Aici nu ne gândim la spaţiul naţional unde acest mod de decontare coexistă cu sistemele de plăţi de ani de zile (deocamdată nu şi în România, unde este aşteptată) ci la cel european, unele bănci mari lasă să se înţeleagă o astfel de abordare pentru viitor.
Concluzii
SEPA va duce la o uniformizare şi centralizare a plăţilor în euro în anii următori iar infrastructurile de plăţi vor urma acelaşi trend. Totuşi, orice scenariu privind evoluţia sistemelor de plăţi este încă posibil. Cert este că în aproape toate ţările în care există infrastructuri de plăţi de retail nationale, comunităţile bancare respective au declarat că le vor utiliza în continuare. Nu văd de ce nu s-ar întâmpla la fel şi la noi.
Văzută iniţial ca o ameninţare, SEPA aduce o serie de oportunităţi operatorilor care se vor adapta atât cerinţelor din Rulebooks dar mai ales cerinţelor utilizatorilor. Cine va oferi, pe lângă serviciile de plată SEPA-standard, şi servicii adiţionale, suplimentare, produse de plăţi derivate, inovative, va reuşi să păstreze sau să câştige noi clienţi, diferenţierea devenind importantă într-o piaţă deschisă. În acelaşi timp, este din ce în ce mai clar că unele bănci vor fi tentate să evite costul relativ mare al schimbărilor necesare ocazionate de SEPA şi să externalizeze serviciile de plăţi către alte entităţi specializate tocmai în procesarea plăţilor. Există şi în prezent astfel de entităţi care au preluat activitatea de plăţi pentru anumite bănci. Şi dacă unii pot, de ce nu am putea şi noi?
TRANSFOND, operatorul sistemului SENT, care asigură compensarea şi decontarea plăţilor interbancare în lei în Romania, a început pregătirile pentru migrare la SEPA. Adoptarea schemelor SEPA pentru plăţile în lei este un prim pas, care va fi urmat de crearea unui sistem de plăţi SEPA propriu zis, pentru plăţi în euro naţionale şi transfrontaliere. Pe lângă aceste îmbunătăţiri, Transfond pregăteşte şi un număr de posibile servicii adiţionale care vor constitui, împreună cu serviciile de bază, o ofertă de nerefuzat. Este vorba de produse a căroror denumire începe cu „e” (e-archiving, e-invoicing, e-reconciliation, e-mandate şi posibil chiar e-check) dar si de altele care vor fi prezentate în curând.
Ionel Dumitru, PMP SEPA Project Manager, TRANSFOND SA
Parerea ta conteaza: 
Autoreglementare, SEPA, Project Management
