.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
TRANSFOND şi „SEPA pe lei”: un pas necesar, pentru cine? (I)
În aşteptarea momentului de trecere la moneda unică, (probabil 2015?) comunitatea bancară şi TRANSFOND au hotărât să realizeze ceea ce se numeşte „SEPA pe lei”. În aparenţă o contradicţie (SEPA se referă la plăţi în euro, exclusiv), „SEPA pe lei” constă în adoptarea standardului ISO 20022 şi a schemelor de plată SEPA pentru instrucţiunile de plată denominate în lei.
De ce ar dori o comunitate bancară naţională să adopte un standard pentru plăţile în moneda naţională fără să fie obligată în mod expres să o facă? Argumentul principal în luarea deciziei este acela că, până la urmă, şi plăţile în euro şi cele în lei ar trebui să aibă la bază acelaşi standard de format şi conţinut. Şi cum standardul de mesaj de plată utilizat în SENT (Casa de Compensare Automată a TRANSFOND) nu e departe de cel propus de SEPA Rulebooks, TRANSFOND a răspuns că va implementa modificările necesare realizării SEPA pe lei, ca un prim pas în realizarea unei infrastructuri de plăţi compatibile cu SEPA.
În legătură cu standardul de mesaj de ordin de plată utilizat în SENT cineva remarca faptul că, în momentul implementării Sistemului Electronic de Plăţi (SEP), în 2005, TRANSFOND a avut „clarviziunea” necesară pentru alegerea unui standard de mesaj de plată foarte apropiat de cel propus de EPC... în 2007. E posibil să fi fost şi clarviziune, dar şi cerinţa de a implementa cele mai bune practici în domeniul plăţilor, şi deci şi cel mai actual standard de mesaj care să permită utilizarea celor două coduri indispensabile SEPA: codul BIC (al SWIFT) al băncilor şi codul IBAN pentru conturile clienţilor (implementat prin regulament al Băncii Naţionale la nivelul comunităţii bancare în anul 2004, cu ocazia proiectului SEP, gestionat de BNR şi TRANSFOND). Aşa se face că acum avem un oarecare avantaj. Totuşi, SEPA este o schimbare importantă, care este tratată de TRANSFOND printr-un proiect special.
Decizia de adoptare a standardului SEPA pentru ordinul de plată în lei a stârnit de la început o serie de discuţii în cadrul comunităţii bancare, argumente pro şi contra fiind vehiculate până în momentul în care TRANSFOND a venit cu propunerea de a modifica sistemul, fără ca această modificare să necesite eforturi importante din partea băncilor.
Susţinătorii păstrării standardului actual până la adoptarea euro ca monedă naţională argumentau că sistemul SENT al TRANSFOND funcţionează foarte bine şi că ar fi bine ca acest serviciu să rămână nemodificat; o schimbare, oricât de mică, reprezintă un efort şi un nou început. Mai degrabă, se argumenta, construirea unui sistem pentru plăţile în euro ar fi de preferat.
Dar nivelul (volumul) actual al plăţilor în euro descurajează orice dezvoltare dedicată acestora, efortul creării unui nou modul justificându-se doar împreună cu plăţile în lei.
„Avocaţii” adoptării noului standard susţineau că nu are sens să trateze diferit două standarde, unul pentru euro şi altul pentru lei, de vreme ce multe din băncile româneşti au aderat deja la schema SCT fiind în registrul EPC, şi fie au adoptat, fie urmează să adopte standardul aferent; oricum aderarea la schemă obligă o bancă să fie în măsură să primească şi să transmită plăţi în formatul cerut, chiar dacă o parte apelează în prezent la serviciile unor bănci din zona euro.
Conform susţinătorilor, în final tot la standardul SEPA se va ajunge de către toată comunitatea bancară şi efortul pe care îl vom face acum va fi recuperat odată cu trecerea la euro.
În ceea ce priveşte TRANSFOND, credem că adoptarea schemei SEPA pentru plăţi în lei este un bun exerciţiu de pregătire a băncilor în perspectiva adoptării monedei unice. Pentru Ordinul de plată (Credit Transfer) nu sunt modificări de conţinut importante, toate informaţiile pe care ordinul de plată le conţine în prezent sunt aceleaşi cu informaţiile solicitate de schema de plată SEPA Credit Transfer. Se schimbă formatul şi unele reguli dar nu fundamental.
Ar fi posibil ca, prin modificări de mică amploare, aplicaţiile interne ale băncilor din România, utilizate în prezent exclusiv pentru plăţi în lei, să poată fi adaptate (şi) pentru plăţi în euro. Bineînţeles, plăţile în euro se supun unui alt regim în prezent, există încă o necunoscută legată de mediul de decontare (TARGET2 este o ipoteză viabilă pentru decontarea plăţilor în euro) dar acestea nu sunt probleme de nerezolvat.
În plus, există o particularitate a sistemului SENT al TRANSFOND care face posibilă o migrare mai facilă, cu costuri mici pentru băncile care nu sunt dispuse să facă schimbări importante. E vorba de o aplicaţie pe care TRANSFOND o va pune la dispoziţia băncilor odată cu noua versiune de aplicaţie SEPA pe lei: un aşa numit „convertor” care va asigura transformarea mesajelor generate de bănci din formatul utilizat în prezent, în formatul SEPA, (cu adaptările necesare pentru plăţi în lei). De fapt, TRANSFOND a oferit şi până acum o astfel de facilitate, utilizată mai ales de băncile cu volume mici de plăţi, modul care transformă mesajele din formatul SWIFT FIN în mesaje XML. Acesta ar putea fi adaptat de asemenea sau creat un alt instrument nou.
Parerea ta conteaza: 
Autoreglementare, SEPA, Project Management
