Revista >> Bank Watch Iunie 2009 [Nr. 4] >> Canale electronice de distributie a serviciilor bancare

Cum pot contribui sistemele de plată la reducerea economiei subterane

Catalin Cretu

12 Martie 2010

Cel mai recent studiu Visa Europe arată că economia subterană din România reprezintă 33% din PIB – 46 miliarde euro în 2008. Studiul a confirmat de asemenea că economiile naţionale bazate pe cash favorizează economia subterană. Din cauza prezenţei extinse, măsurile tradiţionale de contracarare a economiei subterane nu mai sunt suficiente. Prin diminuarea unuia dintre factorii care încurajează economia gri, şi anume utilizarea numerarului, guvernul poate reduce economia subterană cu 10% până la 15%, ceea ce reprezintă un total de 5-7 miliarde euro.

România înregistrează valori ridicate ale economiei subterane în majoritatea industriilor. În producţie, construcţii, comerţ (distribuţie, dar şi retail), economia subterană depăşeşte o treime din contribuţia la PIB a sectorului, dar fenomenul este mult mai extins în alte domenii precum transport, hoteluri/restaurante. Cazurile tipice se referă la deţinerea mai multor locuri de muncă, o parte la negru, în unele servicii: de la zugrăvit, îngrijirea copiilor, meditaţii şcolare, servicii medicale, până la dezvoltarea de pagini web. În industria turismului, există un număr mare de locuri de cazare neînregistrate în staţiunile de pe litoral, în staţiunile montane sau Deltă. De regulă, în aceste sectoare, majoritatea salariilor sunt plătite în numerar.

În România, gradul de bancarizare este foarte redus, puţin peste jumătate din populaţia ţării deţinând un cont bancar. România are cea mai ridicată pondere a salariilor în ”plic” – 23% din populaţie. Chiar mulţi dintre posesorii de carduri şi nu le utilizează pentru tranzacţii la comercianţi: ei retrag banii la bancomat şi plătesc tot în numerar.

Economiile cu un număr redus de plăţi electronice pe cap de locuitor, cum este şi România, au un nivel ridicat al economiei subterane, spre deosebire de ţări ca Marea Britanie şi Austria.

Plăţile electronice s-au dovedit eficiente în combaterea economiei gri, ele făcând dificilă neraportarea veniturilor; în plus, ele oferă o mai mare securitate şi sunt mai convenabile. Studiul VISA arată că dezvoltarea sistemelor de plăţi electronice va avea cel mai mare impact în sectoarele în care există cele mai mari venituri nedeclarate: retail, transporturi, hoteluri şi restaurante.

De aceea, Visa Europe şi băncile din România, propun o serie de măsuri pentru reducerea economiei subterane cu ajutorul sistemelor electronice de plată:

1. Plăţile către cei cu profesii liberale, care depăşesc un anumit nivel, să se facă prin plată electronică (exemplul Italiei).
2. Îmbunătăţirea şi asigurarea aplicării Legii nr. 250/10.06.2003 care prevede că toţi comercianţii cu o cifră de afaceri de peste 100.000 EUR trebuie să accepte plata cu cardul. Ajustarea limitei la 300.000 RON.
3. Reducerea TVA la plata cu cardul, pentru o perioadă determinată de timp (1-2 ani). Dacă este implementată selectiv, în ariile care înregistrează procente semnificativ scăzute ale tranzacţiilor raportate, poate stimula consumul şi creşterea economică (exemplul Columbiei, Argentinei, Coreei de Sud)
4. Modificarea legislaţiei pentru a permite emiterea tichetelor de masă, de cadouri, de bonus sau de vacanţă în varianta de carduri prepaid, pentru a elimina piaţa neagră a tichetelor şi a creşte eficienţa metodei de plată.
5. Plata online prin card a impozitelor locale şi centrale să fie dezvoltată în 10 mari oraşe din România, (conform modelului aplicat în Baia Mare http://www.baiamarecity.ro/simpotaxd.php)

Atât guvernul, cât şi băncile, pot sprijini printr-o serie de acţiuni concertate creşterea gradului de folosire a cardului, pentru că reducerea economiei informale este un obiectiv care poate fi realizat, în bună masură prin stimularea utilizării plăţilor electronice.

Studiul Visa Europe „The Shadow Economy in Europe – Using payment pystems to combat the shadow economy“ a fost realizat de către compania A.T. Kearney şi Dr. Friedrich Schneider, profesor în Economie şi şef de catedră al Departamentului de Economie din cadrul Universităţii Johannes Kepler din Linz, Austria.

Graficul 1: Corelaţia economiei informale cu numărul de plăţi electronice - Cu cât sunt mai multe plăţi electronice, cu atât economia subterană este mai redusă.