UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
Odata cu SEPA: infrastructuri de plată europene
Implementarea “Single Euro Payment Area” îşi urmează cursul, chiar dacă într-un ritm departe de a mulţumi pe cei care guvernează sau monitorizează procesul; aşa că, deşi nedeclarat explicit, încă se pune problema ireversibilităţii procesului (există un indicator, cel referitor la masa critică SEPA, considerată ca fiind acel volum al plăţilor în format SEPA de la care procesul devine ireversibil...)
Ponderea SEPA în total plăţi europene a urcat la 4%...
Am convenit deja că, în esenţă, SEPA constă în adoptarea la nivelul întregului sistem bancar european, al industriei plăţilor, dar şi la nivelul utilizatorilor serviciilor de plăţi (persoane fizice, companii, comercianţi, autorităţi publice, etc), a unui nou format, unic, standardizat, al instrumentelor de plată electronice. Odată generalizat, acest standard, circulaţia euro, din orice colţ (bancă) al continentului către oricare altul, va fi mult mai facilă, creându-se astfel o imensă piaţă a plăţilor, unică, deschisă tuturor furnizorilor de servicii de plăţi. Se aşteaptă ca ulterior, pe această piaţă vor duce lupte grele - între sistemele de plăţi de retail actuale şi noii intraţi pe piaţa acestor servicii cu ocazia „liberalizării” aduse de proaspăt aproape implementata Directivă privind Serviciile de Plăţi - pentru acapararea de volume suplimentare de plăţi.
Am mai stabilit deja că realizarea SEPA va fi în interesul consumatorului de plăţi, care va observa cum preţul (comisionul) unui ordin de plată va scădea până la niveluri neglijabile în timp ce nivelul serviciului (viteza execuţiei, posibilitatea de urmărire şi reconciliere a plăţilor etc) va fi de asemenea incredibil. Asta, evident, în viitor. Deocamdată, dacă ne gândim că în mai, anul acesta, ponderea instrumentelor SEPA în totalul plăţilor europene abia dacă a ajus la 4%, constatăm că, dacă se păstrează acelaşi ritm, de încheierea acestui proces, ca şi de SEPA în general, se vor bucura generaţiile viitoare.
Cu SEPA – jocul nu se termină ci abia începe
Riscul a fost observat şi de stakeholder-ii importanţi ai proiectului (Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană precum şi de Parlamentul European). Din ce în ce mai multe voci autorizate susţin că auto-reglementarea SEPA a fost un demers interesant, că a produs rezultatele scontate (schemele de plată SEPA în principal) dar că i-a cam trecut vremea; şi că ar fi timpul să se stabilească, printr-o reglementare „adevărată”, o dată limită pentru migrare, fermă, obligatorie pentru toate băncile din Europa. Aceasta, bineînţeles, cu consultarea şi împreună cu European Payment Council, instituţie a băncilor europene creată anume pentru... autoreglementarea SEPA.
Până la data stabilirii (probabil nu mai devreme de 2009) a unui termen limită pentru migrare (probabil anul 2013 pentru Credit Transfer), putem să aruncăm un ochi asupra evoluţiilor din industria plăţilor, la marii actori, care vor deveni din ce în ce mai puternici, concentrând mare parte din plăţile actuale, dar şi la cei care vor oferi infrastructuri sau mijloace alternative de plată, fără nici o legătură cu SEPA sau cu ceea ce înţelegem astăzi prin SEPA; pentru că, evident, SEPA nu va fi sfârşitul jocului, este un nou început. Deja se vorbeşte de extinderea standardelor SEPA la nivel internaţional, de vreme ce toate băncile internaţionale au subsidiare în Europa, nu mai vorbim de interdependenţele dintre centrele financiare europene şi cele de pe celelalte continente.
Când vorbim de mari actori, ne gândim în primul rând la marii concentratori de volume importante de plăţi în euro: sisteme de plăţi europene şi marile bănci internaţionale care, acoperind întregul teritoriu european, prin reţele de sucursale extrem de dense, asigură deja ceea ce SEPA numeşte „reachability”.
Scena plăţilor de retail
Chiar dacă a fost proiectat ca o platformă unică de decontare a plăţilor de mare valoare europene, conectând băncile centrale naţionale, putem considera şi sistemul TARGET2 ca un posibil actor pe scena plăţilor de retail. Sistem de tip RTGS al Băncii Centrale Europene, TARGET2 asigură întradevăr decontarea finală a plăţilor în euro procesate de sistemele ACH europene, furnizând acestora o interfaţă specială de decontare (Ancilary System Interface). A existat însă tentaţia de a utiliza această maşină de decontare europeană şi pentru procesarea plăţilor de retail, din moment ce peste 60% din plăţile decontate prin TARGET au fost, în 2006, de valoare mai mică de 50 mii euro (valoare considerată ca aparţinând domeniului „retail” chiar dacă, în acest moment clasificarea plăţilor în „low value” şi „high value” precum şi tratarea şi comisionarea lor diferită a cam pierdut din sens). Totuşi, ECB nu va folosi acest „mega-wholesale RTGS system” în scopul procesării/decontării directe a plăţilor de retail (chiar dacă din punctul de vedere al capacităţii tehnice nu ar fi nici o problemă) întrucât aceasta ar însemna intrarea în competiţie cu sistemele de retail care aparţin zonei comerciale, viitoarele PE-ACH. Rolul TARGET2 în plăţile de retail rămâne deci acela de a finaliza decontarea (transferul interbancar de fonduri aferent) plăţilor procesate de Sistemele ACH europene.
Straight Through Euro Processing
Un alt mare actor, de data asta chiar al plăţilor de retail, este STEP2 (de la Straight Through Euro Processing), sistem creat de EBA (mai exact „European Banking Association”). Născută iniţial ca o asociere a 52 bănci europene şi internaţionale cu misiunea de a dezvolta şi opera un sistem de mare valoare pentru plăţi în euro (EURO1), asociaţia s-a transformat ulterior în EBA Clearing, o companie europeană care oferă, din 2003, un sistem de plăţi de retail pentru plăţi în euro: STEP 2. Nu neapărat în legătură cu SEPA, în octombrie 2006, comunitatea bancară din Luxemburg rutează traficul de plăţi către această infrastructură, fiind singurul exemplu de migrare totală de la nivel naţional la cel european. Noile servicii bazate pe noile scheme de plată SEPA au fost disponibile şi operaţionale din prima zi oficială SEPA (28 ianuarie 2008, lansarea SEPA Credit Transfer), având în prezent 118 participanţi direcţi şi peste 4000 indirecţi. Conform web site-ului oficial, în iunie anul acesta, EBA STEP 2 a procesat în medie, 347 mii plăţi/zi de tip SCT (format SEPA) şi în jur de 211 mii XCT (bazat pe SWIFT MT103+) cifre care arată stadiul implementării SEPA (dintr-un total de 1,9 milioane de plăţi zilnice).
Actori pe scena plăţilor de retail
Considerat ca fiind primul PEACH european, având şi avantajul de a fi proiectat chiar pentru plăţi crossborder în spaţiul european, STEP 2 este văzut ca o „punte” între băncile europene şi între sistemele ACH europene, în special pentru tranzacţii cross-border, pentru asigurarea „reachability” iar pe de altă parte ca o infractructură mai puţin „bogată” în facilităţi pentru participanţi.
Din afara spaţiului monedei unice, dar beneficiind de suportul unuia din cele mai importante centre financiare ale lumii, compania Vocalink îşi face simţită prezenţa pe continent ca un competitor important pe viitoarea nouă piaţă a plăţilor SEPA. Ani de-a randul sub numele de BACS Limited (Bankers’ Automated Clearing Services), Vocalink este rezultatul unui proces de restructurare (au rezultat două entităţi din care una păstrează numele original, BACS, iar a doua a devenit iniţial Voca iar din 2007, Vocalink, prin fuziunea cu Link, un operator de ATM) şi de „rebranding” al celebrei case de compensare automate. Restructurarea din 2004 a avut ca scop crearea unei mai mari flexibilităţi şi a unei mai puternice orientări comerciale, având în vedere noile oportunităţi care se prefigurau dincolo de Canalul Mânecii, oportunităţi derivând din procesul de unificare a pieţei plăţilor atât din punct de vedere al cadrului legal (Payment Services Directive) cât şi din punct de vedere tehnic şi procedural (Single Euro Payment Area).
Germania, Olanda, Belgia şi Finlanda
Primul semn al consolidării pieţei serviciilor de plăţi ocazionată de SEPA (dar care nu a fost urmată de procese de aceeaşi proporţie) a fost considerată fuziunea a două mari companii de procesare a plăţilor din Olanda (Dutch Interpay Nederland B.V.) şi din Germania (Transaktionsinstitut für Zahlungsverkehrsdienstleistungen AG.), rezultând, în final, Equens SE (un nume ceva mai uşor de pronunţat, în orice caz), ca o „societate europeană” sub legislaţie UE. Din punct de vedere teritorial Equens poate acoperi întregul flux de procesare a plăţilor pentru Germania, Olanda, Belgia şi Finlanda şi oferă conectivitate prin STEP 2 şi prin alte CSM conform Cadrului de Interoperabilitate al EACHA. fiind un alt mare competitor, cu volume anuale de nivelul miliardelor de plăţi.
Parerea ta conteaza: 
Autoreglementare, SEPA, Project Management
