Revista >> Bank Watch Iulie-August 2009 [Nr. 5] >> Infrastructuri de plati

Odata cu SEPA: infrastructuri de plată europene

Ionel Dumitru

12 Martie 2010

Italia, Franţa, România şi Spania

În sud, SIA-SSB, compania italiană rezultată din fuziunea SIA (Societa Interbancaria per l’Automazione) şi SSB (Societa per i Servizi Bancari) în May 2007 poate avea, la fel, un cuvânt greu de spus în SEPA. Vorbim de fapt de un grup de 7 companii cu operaţiuni în 30 de ?ări. Este furnizor şi operator tehnic al sistemului EBA STEP2, considerat primul PE-ACH, ceea ce îi conferă o poziţie privilegiată pe viitoarea scenă a plăţilor. Este în acelaşi timp şi infrastructură acreditată ca un „CSM SEPA Compliant” de sine stătătoare.

În acelaşi timp cu designul SEPA la nivel european, în 2004, în Franţa se iniţiază un proiect de înlocuire a sistemului ACH existent (SIT) prin crearea unei noi companii (STET- Systemes Techonologiques d’Echange et de Traitement) care să realizeze un nou sistem de plăţi de retail adaptat cerinţelor SEPA, pe atunci în curs de definire, dar şi cerinţelor comunităţii bancare naţionale. Sistemul (denumit CORE) procesează plăţi ?i a devenit operaţional în 2008 odată cu lansarea SEPA, înlocuind complet vechiul sistem, prin migrarea care a avut loc în acelaşi an.

Capacitatea sistemului de a procesa inclusiv cecuri în format electronic (cu schimb de imagini), instrumente în afara SEPA, ar putea fi un argument important pentru STET în pastrarea unui avantaj competitiv pe teritoriul naţional francez, unde cecul este încă foarte popular, dacă băncile franceze vor prefera (cum ar fi normal), procesarea printr-un singur furnizor de servicii a tuturor instrumentelor de plată, indiferent dacă sunt sau nu acoperite de SEPA.

Ca o paranteză, o poziţie similară are în Romania, compania TRANSFOND, sistemul SENT asigurând procesarea inclusiv a cecurilor, chiar în format electronic, cu schimbul de imagini electronice.

În fine, ar mai fi de menţionat alţi actori importanţi din Spania (Iberpay) şi un altul din Italia (SECETI) care, împreună cu cei deja menţionaţi (mai puţin SIASSB), au încheiat, în 2007 un acord privind interoperabilitatea în SEPA. Cum fiecare dintre ei au (sau vor avea) asigurata conectivitatea şi cu STEP2, sub această alianţă se concentrează o mare parte din volumul de plăţi în euro curent.

Europa Centrală şi de Est

Nu trebuie omise nici casele de compensare din Europa Centrală şi de Est care, chiar dacă nu beneficiază de un volum al plăţilor fără numerar atât de ridicat ca în vest (deşi potenţial de creştere există), au propriile argumente în ocuparea unui loc în SEPA. Este recunoscut faptul că datorită dezvoltărilor de dată relativ recentă (şi efectului „leapfrog”) infrastructurile de plăţi din Europa de est sunt mai bine pregătite pentru SEPA decât cele din vestul Europei, unde schimbările sunt mult mai dramatice, fiind operate pe sisteme mai vechi, create de-a lungul deceniilor trecute.

SEPA şi caseta VHS

În încheiere, revin cu ideea că SEPA, chiar dacă va avea un impact puternic asupra plăţilor europene, nu este sfârşitul drumului, standardul suprem şi final. Prin 2005, la una din primele conferinţe despre SEPA din Europa centrală şi de est, unul din speaker-i încerca să ne explice nouă, celor din est, care este esenţa SEPA: adoptarea unui standard comun. Ca sa argumenteze, a scos din geanta o caseta video VHS, adusa de la el de acasă (din Anglia), a introdus-o într-un video player (din Polonia), ca sa vedem că merge, şi chiar a mers, spre mulţumirea generală. Interesant însă, cineva a observat că nimeni nu prea mai foloseşte caseta video VHS. Era un standard universal dar care deja învechit, fusese înlocuit de o altă tehnologie.

Ionel Dumitru, PMP SEPA Project Manager,
TRANSFOND SA