.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
SIBOS, SEPA şi infrastructurile de plăţi
Intenţionam ca de data asta să nu mai amintesc nimic despre SEPA: am tot vorbit, o sa se tot vorbească despre asta, chiar în acest număr al suplimentului eram sigur că unii colegi vor aborda din nou acest subiect, după ce deja a fost tratat şi în numerele anterioare (din diferite unghiuri bineînţeles). Pe de altă parte, implicat fiind în acest proiect zi de zi (nu că ar fi ceva rău în asta) aş fi vrut să mai vorbesc şi despre altceva...
Totuşi, nu pot trece cu vederea faptul că tocmai la Hong Kong (în acea parte a globului în care ceea ce Europa înţelege prin criză este considerată ca o oportunitate de creştere, de vreme ce în chinezeşte cuvântul „criză” ar înseamna o combinaţie între „pericol” şi „oportunitate”) SWIFT a adunat din nou „toată floarea cea vestită” (s-ar parea că au fost cu 2000 mai puţin participanţi faţă de anul trecut, deci putem spune că a fost chiar „numai floarea”) a industriei plăţilor din întreaga lume, la evenimentul său principal al fiecărui an: SIBOS. Personal, nu am fost până acolo; dar vorba lui Mark Twain: nu trebuie sa te duci la Cologne ca să îţi cumperi sau să îţi dai cu apă de colonie; în era internetului, informaţiile te lovesc prin deschiderea calculatorului şi orice se întâmplă într-un colţ al lumii se află imediat în celelalte (mă rog, e nevoie de puţin interes)...
Ce s-a întâmplat acolo din perspectiva plăţilor şi a infrastructurilor de plăţi? Ei bine, chiar şi atât de departe de Europa, nu puteau să lase SEPA deoparte. La evenimentul de acum un an se punea întrebarea „Is there a pilot on board?” sau cu alte cuvinte, cine conduce procesul SEPA (cine este responsabil? sau este cineva?) şi de ce rezultatele sunt atât de modeste? (Ulterior, răspunsul pare să fi venit din partea Parlamentului European şi a Comisiei, din ce în ce mai hotărâte să stabilească un termen ferm pentru instaurarea definitivă a SEPA. Deşi procesul în sine ar rămâne, cum se spune, „market driven”...).
Acum, la Honk Kong s-a pus întrebarea: „Have we reached the cruising altitude?”. Adică, procesul de migrare la SEPA este cu adevărat demarat? Şi în plus, vor determina cele două evenimente importante ale anului (intrarea în vigoare a Directivei privind Serviciile de Plăţi şi lansarea produsului SEPA Debit Direct) „decolarea” SEPA şi realizarea progreselor atât de aşteptate, sub aspectul volumului plăţilor în formatul stabilit de European Payments Council? Greu de spus. Ceea ce se poate spune cu siguranţă este că la nivelul operatorilor sistemelor de plăţi „reţeaua SEPA” începe să se ţeasă. Marile infrastructuri se pregătesc pentru momentul în care şi băncile, furnizorii de servicii de plăţi, companiile şi consumatorii vor trece masiv la SEPA. Ce s-a întâmplat în perioada Sibos 2009 arată acest lucru.
Cum spuneam în numărul precedent, încă din 2007 (şi tot la Sibos), procesatorii importanţi de plăţi de retail din zona euro - Vocalink, Iberpay, Seceti, Equens şi STET, deci fără EBA STEP 2 care e un caz special - încheiau un fel de protocol de acordare reciprocă a conectivităţii în SEPA. Acum, acest protocol a început să se materializeze.
Înainte de Sibos, în 7 septembrie, Vocalink (compania de plăţi din Marea Britanie) anunţă că lucrează împreună cu KIR, compania care operează casa de compensare poloneză, la realizărea unei conexiuni bilaterale pentru schimbul de instrucţiuni de tip Credit Transfer SEPA, pe baza standardelor de interoperabilitate EACHA (Asociaţia Europeana a Caselor de Compensare Automate), decizia KIR- deja interconectată cu STEP2 - de realizare a acestei legături fiind motivată prin creşterea volumului de plăţi SEPA ale clienţilor săi, în ultimele luni.
Chiar în timpul SIBOS, acorduri de acelaşi fel se succed cu repeziciune. Mai întâi, în 15 septembrie, Vocalink şi Equens, extind acordul lor bilateral deja existent (pentru SEPA Credit Transfer) prin includerea interoperabilităţii pentru debit direct, pe baza standardelor EACHA. Apoi, în ziua următoare, se anunţă că STET (procesatorul francez de plăţi) şi aceeaşi Vocalink încheie un acord bilateral pentru plăţi SEPA, utilizând aceleaşi standarde ale EACHA; pentru ca imediat, în 17 septembrie, STET şi Iberpay (operatorul spaniol de plăţi) încheie un acord similar. Aproape că mă aşteptam să văd şi o ştire legata de interoperabilitatea între Transfond şi vreuna din aceste mecanisme de compensare şi decontare, dar deocamdată nu este cazul...euro este încă departe iar volumul nostru de plăţi în euro încă nu ne dă justificarea unei infrastructuri dedicate... Progresele însă sunt vizibile, uşor-uşor, designul sistemului spre care ne îndreptăm prinzând contur...
Un alt subiect al SIBOS privind plăţile a fost cel referitor „workers remittances” (remiteri de bani) pe care instituţiile bancare le-au privit multă vreme cu o oarecare reţinere, lăsând acest business unor instituţii non-bancare specializate (dar cooperând cu acestea). Interesant, în vreme de criză, băncile par mai interesate de captarea acestor fluxuri de bani, şi de comisioanele relativ mari ale acestor tranzacţii; chiar dacă criza i-a făcut pe unii emigranţi să se întoarcă în ţările de origine, fenomenul migraţiei internaţionale nu pare să se fi diminuat semnificativ. Cum plăţile clasice fără numerar, prin conturi bancare, naţionale şi crossborder, par să devină din ce în ce mai mult un business al marilor volume şi al preţurilor infime, remiterile devin noua atracţie (chiar şi la băncile de la noi). Este o recunoaştere a faptului că această importantă parte a populaţiei globului, din diverse motive, legale sau culturale, nu are acces la sistemele de transfer de fonduri pentru a transmite bani familiilor din ţările de origine, iar băncile au neglijat oarecum această masă. Sau că, în multe cazuri, preţul (comisionul) transmiterii de sume mici este descurajant. Cu atâţia potenţial clienţi (200 milioane de emigranţi care generează aproape 1,5 miliarde tranzacţii anual), există un business case pentru dezvoltarea de soluţii accesibile şi eficiente, utilizând tehnologia la care are acces orice muncitor aflat într-o altă ţară. Care tehnologie? Telefonia mobila de exemplu.
În acelaşi timp, în România, se observă un evident efort pentru conformarea la prevederile Directivei privind serviciile de plăţi, în principal la nivelul băncilor ca furnizori sau prestatori de servicii de plăţi ai clienţilor lor. Pentru infrastructura de plăţi de retail a Transfond, prevederile Directivei sunt deja implementate - un exemplu, sistemul SENT asigură o execuţie (compensare) în timp real a instrucţiunilor, iar decontarea are loc la sfârşitul fiecărei sesiuni. Mai mult de atât nu se poate. Cu toate aceestea, fără a constitui o cerinţă a DSP aplicabilă sistemului său (acordarea accesului prestatorilor de servicii de plată la infrastructura de plăţi naţională, dar despre acest lucru se poate discuta mult), Transfond va asigura participarea şi a altor categorii de participanţi decât băncile (alţi „payment service providers”), păstrând aceleaşi acelaşi nivel înalt al securităţii şi aceleaşi mecanisme de management al riscului, de procesare şi decontare ca în prezent. Dar despre acest lucru, altă dată.
În fine, proiectul de implementare a standardelor SEPA pentru plăţi în lei îşi continuă drumul (cu toate că prioritatea pare a fi Directiva)... Cum remarca un coleg, e un fel de paradox, trecerea la SEPA este un proces „market driven” (benevol-obligatoriu) în zona euro, dar devine obligatorie în România pentru plăţi în lei, unde ARB a decis să adopte standardul SEPA, chiar înainte de moneda euro (dar despre raţiunile reale ale „acestui pas necesar” am mai scris, ele există). Migrarea la mesajele în format SEPA părea destul de simplă, cel puţin pentru transferul credit care este, ca şi conţinut, „SEPA compliant” conţinând toate informaţiile reclamate de standardul EPC. Dar nu e vorba doar de atât. Pe lângă standardul ISO 20022, atât documentele EPC (SEPA Rulebooks, SEPA Implementation Guidelines, CSM Market Practices) cât şi cadrul de lucru privind interoperabilitatea în SEPA, elaborat de EACHA, trebuie luate în considerare, fiecare adăugând noi restricţii pentru designul unui nou sistem. Sistemul va păstra funcţionalităţile curente, inclusiv posibilitatea de a transmite mesaje de plată în formatul actual (pentru băncile care doresc acest lucru). În acest caz, sistemul va asigura conversia mesajelor transmise de o bancă din formatul actual în formatul SEPA, serviciu prin care o bancă poate să evite o parte din efortul de migrare chiar şi după adoptarea monedei euro. Pentru că, aşa cum spuneam, în finalul procesului, sistemul TRANSFOND va asigura băncilor o poartă de transmitere către orice altă bancă din ţară sau din zona euro. Caz în care, la una din următoarele conferinţe SIBOS, pe fluxurile de ştiri, vom putea citi despre acordurile de interoperabilitate închiate între compania noastră şi alţi procesatori de plăţi dintre cei amintiţi mai devreme...
Ionel Dumitru, PMP SEPA Project Manager,
TRANSFOND SA
Parerea ta conteaza: 
Autoreglementare, SEPA, Project Management
