Aeronava SEPA Direct Debit gata de decolare: sunt pasageri la bord?
În primul rând, dacă nu doreşte acest produs, clientul poate interzice băncii plata oricărui debit direct (adică poate refuza serviciul de DD cu totul, din capul locului, ca să zic aşa).
În al doilea rând, clientul are posibilitatea de a refuza plata unei instrucţiuni de debit direct (obligativitatea notificării în avans a plăţii fiind o parte a schemei). OK, au sa spună cei mai reticenţi dintre noi, şi dacă, cu toată notificarea asta, fie uit să refuz, fie nu observ la timp că urmează să îmi fie luaţi sau chiar mi-au fost luaţi bani din cont, sau mi-au fost luaţi mai mulţi decât ar fi trebuit, printr-un debit direct SEPA?
Ei bine, schema acordă dreptul debitorului de a solicita băncii sale şi de a primi înapoi, în contul său, suma platita prin debit direct, fără precizarea unui motiv anume, dacă solicitarea de rambursare este făcută într-o perioadă de opt săptămâni după debitare; dacă cererea este urmare a unui debit direct neautorizat (fără mandat valid) această perioadă se prelungeşte la treisprezece luni. La rândul ei, banca debitorului are dreptul de a recupera suma de la banca beneficiarului, iar aceasta, de la beneficiar. Riscul se deplasează, cum se vede, spre banca creditorului care va trebui să fie atentă şi la calitatea clienţilor pentru care încasează debite directe.
În al treilea rând, chiar dacă schema EPC nu impune băncii să deţină şi să verifice existenţa mandatului cu debitorul (clientul său), clientul şi banca pot agrea ca plata unei instrucţiuni de DD primite de banca sa să aibă loc numai dacă mandatul există şi este valid. Caz în care mandatul (sau date relevante ale mandatului dat creditorului) ar trebui să ajungă totuşi la banca plătitorului, conform condiţiilor contractuale şi produsului bancar oferit de bancă clienţilor, pe baza schemei. Aici intervine rolul băncii (dar şi al insfrastructurilor de plată) de a inventa şi oferi servicii sau mijloace adiţionale, complementare schemei DD clienţilor săi, astfel încât aceştia să adopte fără îndoieli un astfel de mijloc de a plăti, fără să aibă impresia că pierd controlul propriului „portofel”.
Revenind, în SEPA mandatul de debit direct este dat, ca şi cecul, beneficiarului plăţii (creditorul). Cum în România cecul este folosit exclusiv de companii, echivalentul acestuia (a nu se înţelege că se va impune ca debitul direct să înlocuiască cecul, nu va fi posibil, cel puţin nu în viitorul apropiat) ar fi schema SEPA Direct Debit B2B (business to business, adică ambele părţi implicate sunt persoane juridice). Pentru acest caz, autorii „auto-reglementării” au construit o schemă distinctă, cum spuneam mai devreme, având în vedere faptul că în tranzacţiile cu DD/B2B sunt implicate sume mult mai mari decât în cazul debitului direct B2C (sau „core DD”) şi ca atare, dreptul de solicitare a rambursării unei sume plătite prin DD ar trebui limitat pentru a nu perturba „cash flow-ul” companiei furnizoare de servicii (beneficiarului plăţii) ori de câte ori debitorii au o zi mai proastă sau chef de joacă de-a rambursarea de DD de mai mare valoare. Ca atare, plătitorul nu poate solicita rambursarea sumei de la compania colectoare, decât numai în cazul în care instrumentul de debit direct nu a fost acoperit de mandat sau nu a existat mandat, situaţie în care termenul este similar celui de la B2C (treisprezece luni). În schimb, banca plătitorului este obligată să solicite debitorului (clientului său, persoană juridică) confirmarea existenţei mandatului pentru fiecare instrucţiune de debit direct de tip B2B, înainte de debitarea contului acestuia.
Probleme de armonizare a infrastructurilor de plată SEPA?
O parte din instituţiile de clearing (indiferent că sunt departamente în băncile centrale, companii private sau asociaţii nonprofit ale comunitatilor bancare), cele care operează infrastructuri de plată de tipul caselor de compensaţii interbancare, din Europa Centrală şi de Est, au propriul club, înfiinţat cu ani în urmă, pentru a facilita schimbul de informaţii şi opinii în domeniul sistemelor de plăţi, prezentarea realizărilor şi intenţiilor fiecăruia (atât cât pot fi acestea dezvăluite). Anual, organizarea unei reuniuni a membrilor acestui club revine instituţiei care se oferă voluntar. Anul acesta, gazda a fost Bankservice din Bulgaria, dupa ce în anii precedenţi Transfond (România) şi GIRO (Ungaria) trecuseră prin aceleeaşi experienţă interesantă.
La eveniment sunt invitaţi şi participa şi reprezentanti ai instituţiilor de compensare din vestul Europei, membre ale EACHA, reprezentanţi ai Băncii Centrale Europene si ai European Payment Council, oameni care sunt implicaţi direct în procesul SEPA, şi de la care poţi primi o opinie avizată privind posibilele evoluţii.
Cel mai interesant aspect (după părerea mea) dezbătut la Sofia, care ridică anumite probleme îl reprezintă modul de interconectare a sistemelor ACH din Europa, ca bază a realizării unui sistem de infrastructuri de plată articulate, pan-europene. Mai exact, în cadrul SEPA, este stipulat dreptul oricărei infrastructuri de a solicita interconectarea unei altei infrastructuri de plăţi, iar aceasta trebuie să acorde acest lucru, costul fiind suportat de solicitant. Cum ar veni, SEPA-SEPA, dar „reachability” e pe bani. Nimic rău în asta. Pentru realizarea acestei interoperabilităţii, EACHA a elaborat un standard care defineşte structura mesajelor de plată „Bank-to-CSM” dar şi „CSM-to-CSM”. Situaţia este în realitate un pic mai complicată de atât, deoarece standardul EACHA nu este aplicat de toate casele de compensare din spaţiul euro, existând cel puţin o excepţie majoră. Acest lucru ridică probleme destul de serioase caselor de compensare care vor să fie interoperabile cu toate celelalte mecanisme de decontare şi compensare, acestea trebuind să folosească încă formate de mesaje diferite, în funcţie de sistemul ACH căruia i se adresează, ceea ce presupune costuri în plus atât pentru ele, cât şi pentru cei mai importanţi clienţi ai acestora, băncile comerciale (în situaţia în care folosesc două standarde de format diferite). Cum şi dacă va fi rezolvată această problemă, rămâne de văzut. Un standard de format în relaţia inter-CSM va fi probabil agreat până la urmă deşi poate ar fi fost bine ca acest lucru să fie făcut de la început.
Ionel Dumitru, PMP
SEPA Project Manager, TRANSFOND SA
Tags: SEPA, Direct Debit
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)