Revista >> Bank Watch Octombrie 2009 [Nr. 7] >> Zona Unica de Plati in Euro SEPA

SEPA direcţii de acţiune 2009 -2012

Rodica Tuchila

15 Martie 2010

În condiţiile în care implementarea SEPA nu se derulează în ritmul aşteptat de organismele europene, Comisia Europeană a definit câteva direcţii prioritare cetrebuie urmate în perioada 2009 – 2012 pentru accelerarea creării SEPA. Documentul vizează în primul rând statele membre care au adoptat moneda euro, dar se adresează şi celorlalte state din Uniunea Europeană, chiar dacă - în cazul acestor state - migrarea la SEPA se realizează într-un ritm mai lent.

Recentul Forum al Comitetelor de Coordonare SEPA, organizat de Comisia Europeană la Bruxelles, a scos în evidenţă câteva concluzii privind stadiul actual al proiectului SEPA:

• Ritmul de adoptare a creditului transfer SEPA (SCT) este încă foarte lent, în special din cauza utilizării acestui instrument de plată preponderent pentru tranzacţii transfrontaliere şi în mod limitat pentru tranzacţii naţionale. Stadiul migrării la SEPA Credit Transfer la nivel european era de 4,5% la sfârşitul lunii august 2009.

• Migrarea la SEPA a administraţiilor publice nu se situează la nivelul aşteptat. Rata migrării la SCT pentru administraţiile publice la nivelul lunii martie 2009 era de 2,3 %, sub rata la nivel european de 2,9% publicată de Banca Centrală Europeană pentru aceeaşi perioadă.

• Aderarea la SEPA Direct Debit (SDD) nu a antrenat un număr de bănci la fel de mare ca aderarea la SCT din 2008 şi nu va produce un salt spectaculos al traficului de mesaje SEPA, va fi doar începutul unui proces de migrare care poate avea punctul culminant la jumătatea anului 2010. Până în prezent 2607 bănci au aderat la schema Core SDD şi 2366 de bănci la schema B2B SDD, comparativ cu 4465 bănci care au aderat la schema SCT.

La începutul lunii septembrie, Comisia Europeană a publicat un document care defineşte direcţiile prioritare ce trebuie urmate în perioada 2009 – 2012 pentru implementarea SEPA, solicitând Consiliului şi Parlamentului European să aprobe acest document şi invitând toate părţile interesate să depună eforturi pentru a asigura implementarea rapidă a măsurilor identificate. Direcţiile de acţiune trasate de Comisia Europeană sunt următoarele:

Prioritatea nr. 1 - Încurajarea migrării

Migrarea la SEPA a început odată cu apariţia pe piaţă a primelor produse SEPA şi se va finaliza atunci când produsele SEPA vor înlocui complet instrumentele de plată naţionale. Utilizarea în paralel a instrumentelor SEPA şi a vechilor instrumente de plăţi este costisitoare atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi.

Sectorul bancar nu este singurul care trebuie să facă eforturi pentru implementarea SEPA. Crearea SEPA este un proiect de anvergură, al cărui succes depinde de angajamentul tuturor părţilor implicate: instituţiile de credit, băncile centrale naţionale, operatorii infrastructurilor de plăţi, autorităţile publice, corporaţiile şi consumatorii.

Sectorul public, care reprezintă aproape 50% din PIB-ul Uniunii Europene şi este responsabil de aproximativ 20% din totalul plăţilor fără numerar, are un rol important în migrarea la SEPA, prin adoptarea rapidă a acestor instrumente de plată şi prin integrarea SEPA în proiectele în curs din domeniul guvernării electronice (e-government).

Comisia Europeană consideră că migrarea la instrumentele SEPA va fi accelerată prin asigurarea unui rol activ al autorităţilor publice, monitorizarea permanentă a migrării şi prin stabilirea unei date limită pentru migrare.

Prioritatea nr. 2 - Creşterea gradului de informare şi promovare a produselor SEPA

Comisia Europeană consideră că sunt necesare eforturi sporite de comunicare, adaptate diverselor categorii de participanţi la crearea SEPA. Cea mai mare parte a eforturilor pentru promovarea instrumentelor SEPA ar trebui să fie depuse de furnizorii de servicii de plată.