.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Firma de outsourcing - Furnizor sau partener?
Este oare acelaşi lucru, a cumpăra un PC, a instala o aplicaţie sau a primi un serviciu în regim externalizat? Serviciile în regim de outsourcing sunt o specie diferită. Când furnizorul de servicii devine un intim al companiei tale, bazându-te pe expertiza sa, gradul de încredere trebuie să fie apreciabil.
Existenţa unei strategii de a lucra în regim externalizat pentru zonele neprincipale ale companiei se bazează pe nişte argumente clare:
• planificare bugetară predictibilă şi evitarea investiţiilor de lungă durată, greu amortizabile integral în domeniul IT;
• mobilitate - eliminarea inerţiilor interne;
• calculul şi plata costurilor în funcţie de utilizare;
• reducerea personalului propriu;
• accesarea celei mai bune expertize profesionale;
• accesul la stabilitate strategică şi înnoire tehnologică - evitarea riscurilor tehnologice într-un domeniu cu schimbări rapide.
O problemă curentă în cadrul companiilor este lipsa de încredere între propriul department IT şi zona de business beneficiară a serviciilor IT. Există o diferenţă comunicaţională, de limbaj şi de aşteptări, destul de greu de trecut. Externalizările se întâmplă din multe dintre motivele de mai sus, dar în subsidiar, de multe ori nedeclarat, este o lipsă de încredere că departamentul IT asigură suportul de business eficient şi la calitatea maxim posibilă.
Perioada de criză actuală este un catalizator al focusării companiilor pe activităţile principale, căutând a reduce structurile de cheltuieli conexe, a minimiza utilizarea resurselor financiare şi a căuta o mobilitate crescută în funcţie de valurile crizei. Astfel, outsourcingul în domeniul IT devine dintr-un nice-to-have o necesitate. Dar, foarte important este pe cine bagi în casă. Firma la care apelezi trebuie să devină un partener. Şi nu un partener oarecare, ci unul cu care să poţi construi o viziune comună, cu care să ai o structură de guvernanţă comună.
Misiunea şi viziunea companiei IT trebuie sincronizată cu misiunea şi viziunea clientului. Furnizorul trebuie să aibă capacitatea de a face o analiză a gradului de maturitate corporatistă a structurii IT a beneficiarului şi a veni cu o propunere care să nu depăşească nevoile concrete, dar nici să nu subestimeze dorinţele clientului. Modul de a lua decizii, planurile de escaladare, structura de comunicare internă între cele două organizaţii trebuie foarte bine pregatită. De fapt, se crează un ecosistem tehnologic, astfel încât nu mai sunt două firme separate, ci se realizează o structură omogenă.
Clientul nu trebuie să externalizeze totul, foarte rare mai sunt cazurile de full-outsourcing. Beneficiarul serviciilor trebuie să păstreze o structură managerială internă, competentă, care să fie o interfaţă în colaborarea cu furnizorul partener. De multe ori, furnizorul ar trebui să acorde acea consultanţă pentru a crea la client o astfel de structură cu care să comunice, deoarece altfel riscă să apară aceleaşi probleme care apar şi cu departamentele interne de IT. În acest caz însă problemele vor fi mai mari, deoarece nici un contract nu va putea acoperi toate speţele care pot apărea, iar lucrul cu o firmă externă este diferit faţă de lucrul cu personalul propriu. Din aceste motive, clientul trebuie să aibă o structură proprie de management a serviciilor şi de interfaţă cu beneficiarul de business.
Outsourcingul nu este ca orice contract de furnizare a unor bunuri sau a unor servicii unitare. Externalizând, se apelează la nişte servicii continue, care nu mai pot fi sparte pe unităţi de măsură (chiar dacă SLA-urile se prezintă astfel). Serviciile externalizate formează un continuum cu activitatea companiei, pe care trebuie să o susţină activ şi fără interferenţe. Cel mai bun outsourcing este acela care nu se simte, nu necesită reconcilieri. Dar, pentru a ajunge la acel nivel, trebuie un proiect de construire a parteneriatului între companii şi nu doar de implementare a unor servicii obişnuite.
Piaţa în sine este în continuă transformare, ce se oferă astăzi peste un an se poate modifica, datorită apariţiei unor noi tehnologii, a mai multor concurenţi, a unor principii noi, a cerinţelor legislative. Contractele de externalizare sunt de obicei multi-anuale, pentru a fi eficiente economic. Dar, schimbările necesită o înţelegere reciprocă, pe care numai un parteneriat autentic le poate susţine.
Dr. Călin Rangu
CEO IIRUC service
Parerea ta conteaza: 
Clienţii de IT, oameni complicaţi?
