.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Finanţarea terorismului (II) continuare din numărul trecut
1. Sursele finanţării terorismului (continuare)
A doua sursă majoră de venituri pentru organizaţiile teroriste derivă direct din activităţile generatoare de venituri. Ca orice alte organizaţii criminale, cele teroriste pot obţine venituri, atât din activităţi ilegale, cât şi din activităţi perfect legale, dar controlate de terorişti sau organizaţii teroriste. Un grup terorist regional îşi poate susţine activităţile prin acţiuni de răpire sau extorcare. În acest scenariu, unele persoane plătesc teroriştilor sume mari de bani pentru eliberarea ostaticilor împreună cu o taxă de protecţie aplicată afacerilor acestora, ceea ce furnizează fondurile financiare necesare, dar au şi un rol de intimidare a populaţiei. Pe lângă răpire şi extorsiune, grupările teroriste pot recurge la contrabandă, diferite tipuri de fraudă, hoţii şi tâlharii, precum şi trafic de stupefiante.
Fondurile pentru grupările teroriste, deosebit de alte activităţi criminale, pot proveni din activităţi perfect licite sau din combinarea activităţilor ilicite cu cele licite. Aceste fonduri licite reprezintă marea diferenţă între grupările teroriste şi cele infracţionale. Rolul jucat de fondurile licite în finanţarea terorismului este diferit de la grupare la grupare, precum şi în funcţie de zonele geografice în care ele acţionează.
- Privite din perspective tehnice, metodele utilizate de terorişti şi asociaţii lor pentru generarea de venituri din activităţi ilegale diferă de acelea folosite de grupările infracţionale tradiţionale. De asemenea, pare logic ca fondurile obţinute din activităţi legale să nu necesite operaţiuni de spălare, iar organizaţiile teroriste au nevoie mai mult ca niciodată să ascundă şi să disemineze legăturile dintre ele şi sursele legale de fonduri. Astfel, grupările teroriste trebuie să găsească metode de spălare a acestor fonduri pentru a nu atrage atenţia asupra lor. Examinând activităţile financiare asociate teroriştilor, experţii FATF au concluzionat că teroriştii şi organizaţiile care-i susţin utilizează, în general, aceleaşi metode de spălare a banilor ca şi celelalte organizaţii infracţionale. Câteva din metodele particulare identificate la diferite grupări teroriste, includ: contrabanda cu bani (prin curieri), depozite structurale sau retrageri cash din bănci, cumpărarea de diferite instrumente monetare (cecuri de călătorie, cecuri cash, ordine de plată), utilizarea de cărţi de credit şi transferuri electronice. Trebuie să menţionăm şi utilizarea unor modele de remitere a banilor – Hawala, care are un rol important în mişcarea fondurilor în întreaga lume.
- Diferenţa între obţinerea legală şi ilegală de fonduri ridică o problemă legală importantă atâta timp cât se aplică aceleaşi măsuri de combatere a spălării banilor şi pentru finanţarea terorismului. Scopul organizaţiilor teroriste nu este de a genera profit din diferite mecanisme ci obţinerea de resurse pentru susţinerea operaţiunilor.
- Atunci cand teroriştii şi organizaţiile teroriste obţin fonduri din surse legale (donaţii, publicitate etc) administrarea de probe şi indicii în detectarea acestor fonduri devine mult mai dificilă. Aparentă legală a sursei de obţinere a acestor fonduri înseamnă existenţa unor indicii puţine, sau chiar inexistenţa acestora, care să conducă la legături între tranzacţiile individuale şi activităţile teroriste.
- Alte aspecte importante ale finanţării terorismului care fac detectarea mai dificilă sunt marimea şi natura tranzacţiilor implicate. Experţii FATF au menţionat că fondurile necesare realizării unor atacuri teroriste nu provin întotdeauna, sau nu reprezintă, întotdeauna, sume mari de bani, iar tranzacţiile asociate nu sunt întotdeauna complexe. De exemplu, o examinare a conexiunilor financiare între cei care au realizat atacurile din septembrie 2001, arată că majoritatea sumelor de bani implicate erau sume mici de bani, care au fost sub limita de raportare, şi, în majoritatea cazurilor, erau transferuri electronice. Indivizii păreau a fi studenţii străini care primeau sume de bani de la familiile lor şi astfel aceste sume de bani nu au fost identificate ca necesitând verificări suplimentare de către instituţiile financiare implicate.
2. Instituţiile financiare
Orice instituţie financiară care efectuează o tranzacţie, ştiind că fondurile sau proprietăţile implicate sunt deţinute sau controlate de terorişti sau organizaţii teroriste, sau acestea sunt destinate a fi utilizate în activităţi teroriste, poate comite o infracţiune predicat (infracţiunea primară generatoare de venituri) în accepţiunea multor jurisdicţii. O astfel de infracţiune poate exista indiferent dacă activele implicate în tranzacţie provin din câştiguri din activităţi infracţionale sau acestea derivă din activităţi legale, dar sunt destinate a finanţa activităţi teroriste.
Indiferent de tipul de fonduri implicate în tranzacţiile care sunt asociate cu terorişti, în îndeplinirea scopurilor prevăzute de legislaţia naţională, orice relaţie de afaceri cu astfel de indivizi sau alte persoane sau entităţi asociate acestora poate expune o instituţie financiară la riscuri operaţionale, reputaţionale sau legale semnificative. Acest risc este mult mai mare dacă persoana sau entitatea implicată este descoperită târziu, beneficiind astfel de o lipsă a monitorizării din parte instituţiei şi, astfel, aceasta reuşind să-şi îndeplinească actele teroriste. Luarea în consideraţie a factorilor din aceste ghiduri este destinată a clarifica, completa şi/sau consolida prevederile, deja existente, privind măsurile de due diligence, împreună cu politicile şi procedurile curente impuse de programul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor.
FATF încurajează instituţiile financiare să ia în consideraţie toţi aceşti factori împreună cu politicile, practicile şi procedurile deja existente pentru asigurarea conformităţii cu legislaţia şi reglementările în vigoare şi pentru minimizarea riscurilor reputaţionale. Trebuie menţionat faptul că, deşi, unele caracteristici pot apărea ca fiind specifice unor tranzacţii legate de finanţarea terorismului, multe dintre acestea pot apărea în identificarea generală a tranzacţiilor suspecte. De asemenea, trebuie menţionat faptul că aceste ghiduri nu înlocuiesc sau elimină obligaţiile care reies din legislaţia naţională. În particular, implementarea măsurilor propuse nu trebuie interpretate ca fiind obligatorii în protejarea instituţiilor financiare de orice acţiune care poate fi luată de o jurisdicţie împotriva ei. Mai mult, aceste ghiduri nu înlocuiesc sau modifică cerinţele impuse de autorităţile naţionale sau regionale, care solicită îngheţarea activelor persoanelor sau entităţilor suspectate de terorism sau asociere la terorism, ca parte a implementării rezoluţiilor Consiliului de securitate a ONU.
Instituţiile financiare sunt încurajate să dezvolte politici şi proceduri care să le ajute să detecteze şi să determine care tranzacţii pot implica fonduri utilizate în finanţarea terorismului. O cercetare mai atentă, care poate fi justificată pentru unele tranzacţii, trebuie să fie mai mult decât aplicarea procedurilor şi politicilor de due diligence, şi trebuie să conducă, acolo unde este necesar, la raportarea de către instituţiile financiare de activităţi sau tranzacţii suspecte sau neuzuale în conformitate cu practicile de raportare din jurisdicţia respectivă. Pentru a ne asigura că paşii necesari sunt realizaţi pentru verificarea atentă a unor tranzacţii certe, pentru instituţiile financiare, este necesar a se revizui practicile în această arie ca parte a procesului general de control şi audit intern şi extern.
Parerea ta conteaza: 
Cerinţe specifice pentru instituţiile financiare īn prevenirea şi combaterea finanţării terorismului
