.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Revista >> Bank Watch Decembrie 2009 [Nr. 9] >> Canale electronice de distributie a serviciilor bancare
ATM-ul intelligent, īncotro?
Integrarea înseamnă a avea acces la aceleaşi resurse, prin aceeaşi logică de business şi cu aceleaşi rezultate. Diferenţa stă doar în modul de prezentare. Conţinutul trebuie să fie acelaşi, indiferent dacă îl accesezi prin Internet Banking, de la ATM sau de la unitatea bancară. Prin conţinut se înţeleg aceleaşi produse, cu aceiaşi parametri, eventual doar cu alte tarife, deoarece canalele alternative de distribuţie sunt în general oferite mai ieftin de către bancă faţă de operaţiunile prin unităţile bancare.
Dar, cât de departe suntem de un astfel de sistem? Destul de departe. Dacă iniţial sistemele de carduri deţineau un avans tehnologic apreciabil, fiind sisteme centralizate, informatizate puternic, în timp ce multe aplicaţii de core-banking erau descentralizate şi dezvoltate în limbaje învechite, în prezent gradul de dezvoltare al serviciilor prin ATM lasă de dorit. Chiar şi kiosk-urile bancare par mai evoluate. Dar, să o luăm treptat.
Aplicaţiile de front-office bancar devin din ce în ce mai web-based, interfeţe de tip browser îi permit lucrătorului bancar să deruleze toate operaţiunile bancare necesare, atât cash cât şi non-cash. Interfaţa de lucru este adaptată în funcţie de specializarea sa, de rolul său pe fluxul de lucru, de drepturile pe care utilizatorul le are. Dacă ne uităm la aplicaţia de Internet Banking pe care o utilizează clientul bancar acasă, aceasta are în principiu aceleaşi funcţionalităţi, restrânse însă la drepturile sale. Dacă funcţionarul bancar putea accesa informaţiile tuturor clienţilor, clientul utilizator al Internet Bankingului va vedea doar datele proprii. Operaţiile care se pot efectua vor fi însă similare. Bineînţeles, va lipsi partea de cash, deşi o dată cu extinderea banilor virtuali, a cash-ului electronic, s-ar putea ca acel client să-şi încarce singur din cont o suma de bani pe chip-ul cardului de plată. Deci, cele două aplicaţii pot fi similare, putând fi aceeaşi aplicaţie, dar cu drepturi diferite, inclusiv limitări la anumite operaţiuni, dar limitări intenţionate, nu impuse de diferenţa tehnologică.
Dacă clientul este obişnuit cu ecranul de calculator şi cu informaţiile furnizate de aplicaţia de Internet Banking, de ce nu ar întâlni aceeaşi interfaţă, acelaşi ecran şi la ATM? Deoarece procesatorul de carduri, dacă deţine şi managementul bancomatului, nu are de fapt nimic în comun cu aplicaţiile băncii. Are multe în comun referitor la conturi şi la operaţiunile de plată. Dar, acestea sunt accesate prin interfaţări, de multe ori dedicate şi dificil de a fi integrate într-o arhitectura deschisă, de tip SOA (Service Oriented Architecture). Deşi multe ATM-uri permit plăţile de utilităţi, altele permit depunerea de numerar în conturile curente, toate aceste operaţiuni sunt dedicate. Ele au fluxuri operaţionale diferite de cele derulate prin unitatea bancară sau prin alte canale alternative.
Practic, ATM-ul ar trebui să fie doar un ecran de prezentare, operaţiunile afişate şi derularea lor să fie sub forma unor servicii care să apeleze aceleaşi funcţionalităţi de business, aceeaşi logică de business şi să apeleze aceleaşi structuri de date şi produse ca şi celelalte aplicaţii bancare. Un kiosk bancar ar putea mult mai uşor să preia acest rol. Un kiosk este de fapt un calculator sub o formă aparte, cu un display care să afişeze o aplicaţie bancară similară cu cea din front-office sau cea de Internet Banking. Acest kiosk poate avea şi funcţionalităţi de plată, în schimb nu mai trebuie să treaca printr-un procesator dedicat, ci să apeleze aceiaşi adaptori către un middleware de tip SOA ca şi celelalte aplicaţii. Dacă sunt plăţi sau retrageri cu carduri gen VISA sau Mastercard, se vor apela gateware-urile acestora, bineînţeles, dar atât ar trebui să rămână dedicat, în rest totul putând fi integrat în structura comună a infrastructurii băncii. Bineînteles, vorbim de acele bănci care îşi dezvoltă infrastructurile software conform best-practice-urilor internaţionale, plecând de la conceptual SOA şi al arhitecturilor pe trei nivele (back- middleware-front). Deci, ATM-ul inteligent şi multifuncţional bate la uşă, iar unii au şi făcut pasul.
Parerea ta conteaza: 
Clienţii de IT, oameni complicaţi?
