.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Romsoft: ,,2010 este al zecelea an de activitate şi ne-am propus să fie un an de nota 10,,
Intrat în cel de al 10-lea an de activitate, integratorul Romsoft are obiective ambiţioase pentru 2010. Direcţiile pe care se concentrează Claudia Ursăţeanu, Director General Romsoft, sunt buna gestiune a companiei în 2010, obţinerea nivelului Platinum în parteneriatul cu Oracle, know-how-ul necesar abordării proiectelor cu fonduri europene, dar şi dezvoltarea de noi direcţii de business.
Cum a fost anul 2009 din punctul de vedere al unui integrator ITC?
Anul 2009 a fost unul atipic. Începutul a fost extrem de bun şi – deoarece aveam o serie de contracte deja semnate, valorile acestora reprezentând câteva milioane euro – în primele luni trendul a fost unul obişnuit. Situaţia s-a schimbat din mai-iunie, când bugetele au devenit restrictive şi numeroase companii au decis replanificarea investiţiilor. Planurile de business s-au focusat pe politici conservatoare, obiectivul principal fiind susţinerea activităţilor curente, productive, şi renunţarea la investiţii ce vizau strategii pe termen lung, printre care se numărau, evident, cele în IT. Trendul s-a regăsit în toate domeniile de activitate, dar a fost cel mai vizibil în sectorul public. În acest domeniu, blocajul a fost major, se anunţa intenţia demarării unor proiecte, însă, ulterior, bugetele erau alocate altor activităţi. Conjunctura aceasta a făcut ca în 2009 să existe mai puţine proiecte noi, în general activitatea curentă fiind reprezentată de optimizări şi upgrade-uri pe baza deja instalată sau etape ale unor proiecte multianuale. La acestea s-au adăugat operaţiunile de mentenanţă, împreună asigurând un nivel satisfăcător de încărcare. Proiecte în întregime noi au fost puţine şi relativ mici, iar cele câteva de complexitate mai ridicată au fost abordate la nivel de consorţiu. Nici în sectorul privat investiţiile în IT nu au fost obiectivul modernizării informaţionale a companiilor, clienţii orientându-se în prima fază către consultanţă de business în scopul optimizării proceselor.
2009 a fost un an de pionierat în accesarea fondurilor europene
Care au fost cele mai inspirate măsuri anticriză pe care le-aţi adoptat?
În mod paradoxal, nu am luat măsuri de reducere a costurilor. Am continuat activităţile de pregătire a oamenilor, nu am făcut disponibilizări (dar nici angajări la nivelul la care, strategic, ne-am propus), nu am redus deplasările în scopul derularii proiectelor şi nici resursele alocate acestui scop. Per ansamblu, costurile companiei au rămas constante. A fost o decizie bine analizată, având în balanţă reducerea costurilor pentru păstrarea profitabilităţii sau menţinerea acestora la nivelul anului 2008, pentru a nu afecta capacitatea companiei de a reacţiona la ieşirea pieţei din criză. Ne-am orientat strategia pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea de competenţe în scopul adresării de soluţii destinate relaţiei cu cetăţeanul şi, implicit, cu instituţiile statului, interacţionării cu mediul bancar, de a oferi un portofoliu de soluţii în zona de integrare de tehnologii eterogene etc. Singura măsură radicală, cu efecte asupra planurilor de dezvoltare a companiei, a fost reducerea investiţiilor în cele două centre de Disaster Recovery, motivul fiind lipsa de cash. Cel mai dificil, în 2009, a fost să încasezi la termenul scadent şi, implicit, să plăteşti la termen, un lanţ care de cele mai multe ori a dus la degradarea relaţiilor mediului de afaceri pe nişa pe care activăm. Proiectele nu au fost abandonate, însă ritmul de realizare a acestora s-a redus la 10%. De asemenea, am renunţat, temporar, la ieşirea pe pieţe externe, operaţiune care ar fi necesitat investiţii considerabile pe termen foarte scurt. Strategia Romsoft în 2009 a fost una de conjunctură, am încercat să am o abordare echilibrată, în care criza să nu afecteze planul de afaceri pe termen lung, iar investiţiile să fie corelate cu realităţile din economie. Am încercat să găsesc acele soluţii manageriale de echilibru pentru 2010. Am încredere în mediul politic şi în strategia legislativă de depăşire a crizei, important este cea din raţiuni de prudenţă, să nu afectăm direcţiile de dezvoltare şi integrare în mediul european.
Consideraţi că finanţările externe pot aduce un suflu nou în piaţa IT locală?
Este o certitudine că accesarea de fonduri europene va influenţa pozitiv evoluţia pieţei de IT şi nu numai, atât pe termen scurt, cât şi mediu. Un element important al anului 2009 pentru Romsoft a fost interesul pentru dezvoltarea de proiecte cu finanţare din fonduri europene împreună cu firme de consultanţă. Sunt foarte multe oportunităţi şi foarte mulţi bani de atras. Chiar dacă nu s-a aprobat un număr semnificativ de proiecte în IT în 2009, este de remarcat că s-a făcut un lobby intens pentru finanţările europene, iar multe companii au devenit conştiente că pot avea acces la fonduri nerambursabile. Era nevoie de acest pionierat mai ales pentru că metodologia este diferită faţă de sistemul Phare prin care s-au accesat fonduri în anii anteriori. Un câştig al mediului de afaceri din 2010 este că, în acest pionerat, s-au depus numeroase proiecte şi s-au creat noi elemente stategice în politica de dezvoltare a companiilor. Este foarte important să ştii că poţi să te dezvolţi fără să-ţi afectezi politica financiară pe termen lung. Pe aceste considerente, mă aştept ca, începând cu luna august, să avem o creştere importantă a cifrei de afaceri şi implicit a profitului, direcţii susţinute în principal de participarea la acest gen de proiecte. Este împotriva ideii de business să nu abordezi o direcţie atunci când există fonduri considerabile pentru investiţii. Sigur, nu este uşor, dar în mod cert este mult mai uşor decât dacă nu am fi avut această oportunitate. Pe de altă parte, nu doar finanţările europene pot aduce un suflu nou în IT. Un element pozitiv este şi menţionarea tot mai frecventă în discursul clasei politice actuale a informatizării. Primul ministru, spre exemplu, a făcut frecvent referiri la necesitatea existenţei unor competenţe pe acest segment sau despre nevoia introducerii de componente IT obligatorii în învăţământul universitar şi preuniversitar. Un alt aspect particular al industriei locale de IT este lipsa concentrării în această perioadă pe activităţi de dezvoltare a pieţei de specialitate, de creare de oportunităţi, de educare a partenerilor de afaceri într-o cultură informaţională. Promovarea unor concepte care să atragă cereri pentru soluţiile informatice este o activitate pe care ar trebui să o deruleze toţi vendorii. Într-o piaţă concurenţială dinamică toţi factorii implicaţi au de caştigat, clientul - raportul cel mai bun calitate-preţ, furnizorul - creşterea calităţii resurselor din dorinţa de a fi tot mai competitiv. Nu este relevant din punct de vedere stategic să câştigăm doar unii sau alţii, ci ca piaţa în ansamblul ei să genereze cât mai multe oportunităţi.
Care sunt, din punctul dvs. de vedere, aspectele critice ale informatizării sectorului public?
Este evident că sectorul public are nevoie de informatizare, însă nu se poate face un program naţional de genul eRomânia fără o infrastructură performantă. Cu siguranţă, suma de 500 de milioane de euro alocată de MCSI proiectului eRomânia acoperă şi acest aspect, însă procesul este mult mai complex. Informatizarea trebuie să fie o prioritate naţională nu doar pentru zonele urbane. În oraşele mari există soluţii implementate, însă pentru zona rurală sunt multe de făcut. De asemenea, sunt multe de făcut la nivel de interoperabilitate, centralizare şi modernizare a serviciilor. Consiliile judeţene au un rol important în acest proces, pentru că au o viziune de ansamblu şi centralizează informaţiile unei întregi regiuni administrative. Activitatea de bugetare, spre exemplu, trebuie să fie centralizată pentru a se fluidiza activitatea şi eficientiza relaţionarea centru-teritoriu. Actul administrativ nu se mai poate baza pe hârtie în gestiunea financiară sau chiar a problemelor cetăţenilor. Oricât ar fi de pregătit şi de inspirat, un manager din sectorul public nu poate fi eficient fără o serie de instrumente moderne, care să-i asigure o imagine de ansamblu a instituţiei, viteză de reacţie şi suport în luarea deciziilor. Complementar, existenţa datelor în format digital ridică alte probleme legate de securitatea şi disponibilitatea acestora. Proiectul Romsoft cu Centrele de Disaster Recovery viza şi sectorul public local, unde există nevoia replicării datelor pe fondul trecerii de la hârtie la format digital. Indiferent dacă sunt date financiare sau date despre cetăţeni, natura acestora este critică, iar continuitatea accesului la aceste date ar trebui reglementă de legislaţie.
Ce v-a determinat să amânaţi lansarea celor două Centre de Disaster Recovery pentru care aţi obţinut fonduri europene?
Situaţia din mediul economic m-a determinat să ţin costurile sub control. Chiar dacă un proiect este susţinut cu fonduri europene, în mod practic, beneficiarul trebuie să aibă o participare proprie şi, chiar mai mult, trebuie să cheltuie în avans propriile fonduri. Anul trecut, băncile şi-au schimbat complet atitudinea faţă de finanţarea proiectelor de investiţii. Pe acest fond, am luat decizia de amânare a investiţiilor în cele două Centre de Disaster Recovery. Am alocat o serie de fonduri pentru păstrarea continuităţii proiectelor, însă dezvoltarea masivă a acestora a fost reprogramată pentru a doua jumătate a lui 2010. A fost o decizie corectă, care ne-a permis închiderea anului cu date financiare pozitive.
V-aţi aliniat noului program de parteneriat anunţat de Oracle anul trecut la Open World?
La finalul anului trecut, Oracle a anunţat schimbări majore în sistemul de parteneriat, iar companiile implicate trebuiau să aplice pentru noul sistem. Având în vedere istoricul nostru cu Oracle, nu puteam decât să vizăm poziţia Platinum, nivelul cel mai înalt de parteneriat. La începutul lunii martie am obţinut această recunoaştere şi avem un an de graţie în care să ajustăm unele detalii legate de specializări. Procesul nu a fost simplu şi a implicat o regândire a business-ului. Specializările sunt obţinute în urma acoperirii unei arii bine definite de competenţe, rezultate de business (număr de proiecte, număr de referinţe), experienţă şi succes demonstrat. Alături de acces la resurse, specializările în sine reprezintă şi un plus de imagine în faţa clienţilor. Pentru mine, Platinum a fost de la început o ţintă clară, deşi am fost sfătuiţi să începem cu poziţia Gold şi, ulterior, să avansăm prin acoperirea treptată a cerinţelor. Fiind deja certificaţi pe patru zone în programul anterior, am preferat să facem o evaluare a resurselor şi specializărilor deja existente, să stabilim necesarul de completat pentru restul certificărilor (în mare parte migrări la certificări pe noile versiuni de aplicaţii) şi să aplicăm direct la acest nivel. Au contat mai puţin avantajele financiare care decurg din relaţia cu Oracle şi mai mult podiumul, mai ales că şi echipa Romsoft aştepta obţinerea acestei recunoaşteri. Am rămas constant alături de Oracle, am renunţat inclusiv la unele dintre produsele noastre, am avut rezultate bune ca vânzări şi era important să obţinem de la corporaţia pe care o respectăm foarte mult această recunoaştere. Am încercat să accesăm ca niveluri de specializare zonele de interes solicitate de piaţă. Pe anumite arii de interes eram deja certificaţi cu un portofoliu de referinţe considerabil: Baze de Date, Enterprise Manager, aplicaţii E-business Suite Financials şi Supply Chain, instrumente pentru managementul performanţei organizaţiei (Business Intelligence Applications, Hyperion). Complementar, ne orientăm şi către produse noi, pentru integrarea tehnologiilor eterogene, arhitecturi orientate pe servicii, pentru gestiunea relaţiilor cu clienţii (ca Siebel) sau dedicate managementului HR în sectorul de retail, produse de proiectare asistată etc. Sunt produse solicitate de piaţa şi pe care sperăm să le putem implementa începând cu 2010. Oracle are mai multe programe dedicate partenerilor prin care suportul oferit pentru implementări este foarte avantajos. Mai mult, standardizările existente în produse ne ajută foarte mult, chiar şi pe o piaţă economică şi legislativă în plin progres, precum cea românească.
Cum evoluează lucrurile din punct de vedere al relaţiilor de afaceri cu IBM?
În ultimii ani, având foarte multe proiecte de integrare, am vândut destul de multe echipamente IBM, ceea ce ne-a adus în colaborare cu echipa de software a IBM. Astfel, am lucrat eficient în mai multe proiecte comune şi am realizat că este important să avem competenţe şi pe această direcţie. Acum, RomSoft este partener IBM atât pentru produsele hardware, cât şi pentru o parte dintre produsele software, bineînţeles produse complementare portofoliului de produse Oracle. Conform politicilor IBM pentru vânzarea de software care intră în vigoare începând cu acest an, pregătim intrarea în programul de distribuţie controlată pentru software IBM, fiind în curs de finalizare a procedurilor pentru grupele de produse din acest program. Există însă oportunităţi şi la nivel de servicii. La dezvoltarea acestei relaţii a contribuit şi buna susţinere primită din partea reprezentanţei locale a IBM, iar pentru firme cu profilul nostru suportul acordat de producător este foarte important în definirea unei strategii. Trebuie să precizez că pe zona de hardware există o relaţie foarte bună de business şi cu HP România, Dell, Cisco, companii alături de care dezvoltăm proiecte foarte importante, având un nivel de parteneriat de top.
Există şi alte noi direcţii de activitate?
În 2009 ne-am dezvoltat business-ul legat de produsele Microsoft, finalizand proiecte importante, printre care: ONRC, Aquatim Timişoara, Biroul Român de Metrologie Legală, Compania Naţională a Uraniului. O altă linie de business demarată în 2009 a fost distribuţia de soluţii antivirus. Colaborări importante din acest an au fost la Complexul Energetic Craiova, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (unul dintre proiectele antivirus de mare anvergură din România – 4.100 de staţii pe plan naţional) etc. RomSoft acoperă toata aria de produse a BitDefender, principalele avantaje fiind disponibilitatea soluţiilor cu management centralizat, care asigură clientului instalarea şi gestionarea centralizată a tuturor staţiilor sau serverelor pe care rulează antivirusul şi o protecţie ridicată împotriva atacurilor specifice. Complementar, am dezvoltat şi o colaborare cu Symantec, pentru distribuţia produselor pentru protecţia staţiilor şi serverelor. Pe linia Symantec, principalele proiecte derulate au fost CEZ Distribuţie, Electrocentrale Galaţi şi ANCOM.
Cum abordaţi 2010?
În ultima perioadă, ne-am ajustat permanent proiecţiile de acţiune pe reacţia pieţei. Prima impresie a fost că sectorul nostru de activitate nu va fi afectat, însă realitatea a arătat un impact mult mai mare între activitatea din domeniul financiar-bancar şi industria ITC. Strategia pe termen lung a trecut în umbră şi ne-am concentrat pe activitatea curentă. Nu e un secret pentru nimeni că 2009 a fost anul cu cele mai multe falimente sau cu cele mai mari pierderi. Primul gând a fost nu acela de a face un profit în creştere, ci de a fi pe profit. Sunt convinsă că, la depunerea bilanţurilor, vom vedea un număr foarte mare de companii pe pierdere în 2009. Strategia pentru 2010 a fost definită prin analiza foarte atentă a evoluţiei din 2009, căutând răspunsuri la problemele de anul trecut: ce soluţii am găsit pentru a genera noi proiecte, cum am echilibrat lunile dificile, cum ne-am adaptat la noul mod de a face business. Ne pregătim pentru licitaţiile care se anunţă şi pentru sectoare noi de activitate, iar pentru că piaţa este concurenţială ne-am definit şi alternative pentru toate aceste direcţii. 2010 este al zecelea an de activitate al companiei şi ne-am propus să fie un an de nota 10!
Claudia Ursăţeanu, Director General Romsoft
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să īnvăţăm din această criză
