Revista >> Martie 2010 [Nr. 123] >> Baze de date

Cum s-a născut Oracle Database

Luiza Sandu

03 Aprilie 2010

Acum treizeci de ani, în timp ce parcurgea titlurile din IBM Journal of Research and Development, Larry Ellison a descoperit un articol de cercetare care descria un prototip funcţional pentru un sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale.
Ellison le-a arătat articolul colegilor săi de la Ampex, Bob Miner şi Ed Oates. Au aflat destul de repede că nicio companie nu se angajase să comercializeze tehnologia.

Cei trei şi-au dat seama de imensul potenţial al bazelor de date relaţionale, însă nu şi-au închipuit că vor schimba pentru totdeauna utilizarea calculatorului în mediul de afaceri. Împreună au fondat compania care avea să devină Oracle şi au dezvoltat baza de date Oracle.

Deşi marea majoritate a companiilor mari folosea calculatoare în 1977, sistemele erau enorme, pe ele rulând aplicaţii software ineficiente şi inaccesibile neiniţiaţilor. Doar persoanele cu o înaltă calificare puteau folosi complexele echipamente. Dezvoltatorii de software stăteau la birourile lor – fără calculatoare – şi scriau cod pe blocuri de desen.

Prima bază de date comercială pusă la dispoziţie de către Oracle sfida curentul de opinie tradiţional, conform căruia tehnologia nu va putea acoperi niciodată cantităţile uriaşe de date sau numărul în creştere de utilizatori. Însă viziunea, energia şi optimismul fondatorilor Oracle au condus practic la o revoluţie în mediul de afaceri IT.

După treizeci de ani, Oracle a devenit standardul în tehnologia bazelor de date din întreaga lume.

De la RSI la Oracle

Cererea tot mai mare de securitate a obligat compania, numită pe atunci Relational Software Inc., să se extindă din ce în ce mai mult. Clienţii pretindeau inovaţie şi securitate, care să le fie oferite de un partener capabil să le gestioneze datele critice. Strategia companiei de satisfacere a acestor cereri venite din partea clienţilor includea: simplificarea gestiunii datelor, construirea unor soluţii pentru noile platforme de calcul şi creşterea interoperabilităţii sistemului, astfel încât datele să poată fi sincronizate sau transferate.

La mijlocul anilor ’80, aceste progrese au transformat compania botezată acum Oracle, în principalul furnizor de sisteme de gestiune a bazelor de date relaţionale, propulsând compania pe noi pieţe, cum ar fi instrumente de dezvoltare, aplicaţii de afaceri şi servicii.

În anii ’90, „nava amiral” a Oracle - Oracle Database - s-a extins şi mai mult, pentru a îngloba şi nivelurile fără precedent ale puterii de calcul la care se ajunsese (odată cu introducerea PL/SQL).

Numărul unu pe piaţa SGBDR

Conform companiei de cercetare Gartner, Oracle este numărul unu pe piaţa sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale. Deşi cifrele de mai jos sunt din 2008, în ultimii doi ani nu s-au petrecut schimbări majore. Mai mult decât atât, de anul trecut, Oracle este proprietarul MySQL, unul din cele mai populare sisteme de gestiune a bazelor de date. Deşi Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la controlul total al Oracle asupra codului sursă şi asupra drepturilor de proprietate intelectuală privind baza de date MySQL a Sun, la sfârşitul lunii ianuarie aceeaşi comisie a decis că grupul Oracle poate achiziţiona Sun Microsystems, fără să i se pună condiţii şi fără să existe riscul de a se crea un monopol pe piaţă. CE a ajuns la concluzia că, indiferent dacă Oracle va limita poziţia MySQL ca produs open-source, alte baze de date open source ar putea ocupa locul lăsat liber. Regulatorii europeni au făcut referire la baza de date open source PostgreSQL, considerată de mulţi a fi o alternativă viabilă la MySQL.

Cota de piaţă a Oracle era, la nivelul anului 2008, de 48,9%. Oracle este numărul unu şi pe Linux, cu o cotă de piaţă de 75,8%. Cei mai apropiaţi şase competitori ai Oracle nu depăşesc împreună cota de piaţă a companiei.

Oracle în România

Informaţii despre veniturile Oracle România, provenite din licenţele de baze de date, regăsim la nivelul anului 2007. Atunci, veniturile companiei au crescut cu circa 30% faţă de anul anterior.