Revista >> Bankwatch Martie 2010 [Nr. 11] >> Infrastructuri de plati

SEPA: suntem pregătiţi pentru end-date?

Catalina Chicu

15 Aprilie 2010

Cătălina Chicu, Şef Departament Dezvoltare Produse Noi
Alpha Bank Romania

Schema SEPA Credit Transfer (SCT) a fost lansată pe 28.01.2008, iar schema SEPA Direct Debit (SDD) – pe 01.11.2009. În prezent avem un număr considerabil de bănci care au aderat la SEPA (4.483 - la SCT; 2.605 - la SDD Core; 2.333 - la SDD B2B). Şi totuşi, din cauza neutilizării, în cele mai multe cazuri aderarea poate fi considerată “dormantă”.

Conform statisticii publicate de Banca Centrală Europeană în ianuarie 2010, media plăţilor SEPA este de doar 6,2% din total plăţi din zona Euro. În acest context, cei mai mulţi experţi văd ca unică soluţie introducerea unui termen-limită, până la care ţările SEPA să fie obligate să renunţe definitiv la instrumentele non-SEPA: aşa numitul “end-date”. În ultimul timp, subiectul “end-date” este din ce în ce mai des readus în discuţii. În acest articol voi istorisi pe scurt evoluţia iniţiativei de a introduce un termen limită în proiectul SEPA.

Banca Centrală Europeană (BCE) a publicat recent situaţia plăţilor SEPA din ţările zonei Euro, defalcată pe fiecare ţară. Procentajele reflectă evoluţia plăţilor SEPA pe parcursul anului 2008 şi în prima jumătate a anului 2009.

Observăm că în Germania, Franţa, Slovacia, Estonia, Grecia şi Irlanda, gradul de utilizare este sub 1%. În aceste ţări, proiectul SEPA pare practic blocat. Alta este situaţia în Luxemburg, Cipru, Belgia şi Slovenia, unde se pot observa creşteri spectaculoase. Motivul creşterii razante în Luxemburg este migrarea sectorului public la SEPA. Începând cu 1 ianuarie 2009, sectorul public din Luxemburg a atins o rată de 100% SCT pentru plăţile naţionale. În Slovenia, motivul creşterii plăţilor SEPA este altul. Pe 4 martie 2009 a fost înfiinţat un nou sistem de compensare multilaterală, cunoscut sub numele de SEPA Internal Credit Payments system (SEPA IKP). Pe 1 august 2009, Banca Naţională a Sloveniei a închis vechiul sistem de compensare non-SEPA. Noul sistem SEPA-compliant a marcat astfel migrarea completă la SEPA.

Totuşi, procentajul mediu relativ scăzut impune ridicarea următoarelor întrebări: de ce rata de utilizare a instrumentelor SEPA este atât de mică? De ce rezultatele proiectului sunt sub aşteptări? Altă întrebare, şi poate cea mai importantă, ar fi: care sunt soluţiile pentru asigurarea succesului proiectului de creare a spaţiului unic European de plăţi?

Mulţi experţi europeni spun că procentajul mic este cauzat de faptul că proiectul nu a fost iniţiat la cererea pieţei, ci reprezintă o viziune politică. Ca soluţii, unii analişti propun o îmbunătăţire a administrării proiectului şi a alocării de fonduri suplimentare pentru o campanie de comunicare, similară ca amploare cu cea a proiectului de introducere a monedei euro. Toate părţile implicate însă consideră că unica soluţie ar fi implementarea unui termen-limită obligatoriu, până la care ar trebui să se renunţe la instrumentele de plată non-SEPA.

În documentul “Sixth SEPA Progress report”, publicat pe 24 noiembrie 2008, BCE solicită stabilirea unui termen-limită “ambiţios, dar realist” pentru migrarea la SCT şi SDD. Pe 11 martie 2009, Parlamentul European a adoptat documentul “Rezoluţia implementării SEPA”, prin care invită Comisia Europeană (CE) să stabilească o dată-limită obligatorie pentru migrarea la SEPA, dată care să nu depăşească termenul de 31 decembrie 2012. Pe 8 iunie 2009, CE a publicat un document cu privire la posibilele date-limită pentru migrarea la SEPA, menţionând că cele mai fezabile ar fi sfârşitul anului 2012 sau sfârşitul anului 2013. Documentul a fost publicat spre consultare publică.

Regulamentul 924/2009 spune: “Întrucât prestatorii de servicii de plată din statele membre din afara zonei euro vor fi nevoiţi să depună eforturi mai consistente în vederea pregătirii, aceşti prestatori de servicii de plată ar trebui să poată beneficia de o derogare de la aplicarea cerinţei privind accesibilitatea obligatorie timp de cel mult cinci ani de la data punerii în aplicare a prezentului regulament. Cu toate acestea, ar trebui să se solicite prestatorilor de servicii de plată cu sediul într-un stat membru care a adoptat moneda euro în cursul a patru ani de la punerea în aplicare a prezentului regulament, să se conformeze cerinţei privind accesibilitatea obligatorie într-un termen de cel mult un an de la data intrării statului membru respectiv în zona euro.” În concluzie, obligativitatea de a adera la schema SDD pentru tranzacţii DD în EUR se poate extinde, teoretic, până în primul an după aderarea României la zona Euro.