Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetare si Invatamant superior >> Articole

Măgurele: câmp de luptă la graniţele ştiinţei

16 Aprilie 2010



Cercetători din toată lumea luptă de ceva timp pe pământ românesc, la Măgurele – “capitala Fizicii de lângă Bucureşti”, pentru a câştiga teren în dezvoltarea viitoarei facilităţi ELI (Extreme Light Infrastructure). Aici va fi revoluţionată cunoaşterea umană, prin dezvoltarea celui mai puternic LASER din lume şi deschiderea ulterioară a unor domenii total noi în ştiinţă. S-au identificat deja posibile tehnologii revoluţionare care, în funcţie de varianta aleasă, ar necesita instalaţii de zeci sau chiar sute de milioane de euro. Cu cât va fi mai mare competiţia dintre tabere, cu atât se pare că vor fi mai spectaculoase rezultatele finale. Combatanţii pe tărâmul ştiinţei anunţă rezultate uimitoare în viitor, peste graniţele cunoaşterii actuale.

Ultima întrunire internaţională de la Măgurele a Comitetului Executiv ELI Nuclear Physics (12-13 aprilie) a fost presărată din plin cu dezbateri aprinse. Mânate de interesul pentru o tehnologie sau alta, grupurile de cercetători au susţinut aplicarea a trei soluţii echivalente pentru dezvoltarea iniţială a facilităţii de cercetare. “Discuţiile aprinse fac bine proiectului. Partea română a aflat astfel cam tot ceea ce se doreşte pe plan mondial de la viitoarea facilitate de cercetare”, ne-a declarat Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară - Horia Hulubei (IFIN-HH Măgurele), locul unde s-a organizat întrunirea ELI.


Mentor optimist

Interesul a peste 300 de fizicieni de top din toate colţurile lumii pentru ELI Măgurele este o dovadă clară a paşilor importanţi deja parcurşi înacest proiect. Se susţine abordarea unei tehnologii sau a alteia pentru viitorul accelerator, în funcţie de expertiza fiecăruia în proiecte deja dezvoltate. Au apărut deja subgrupuri de cercetători în cadrul grupurilor stabilite la întrunirea anterioară a ELI (1 - 2 februarie 2010), care au propus deja trei variante de accelerator şi dezvoltarea de tehnologii aflate acum în stadii incipiente în diverse colţuri ale lumii.
“Cei interesaţi au propuneri diferite, care nu fac decât bine proiectului, prin creşterea numărului experimentelor potenţiale. Iniţial putem alege variante pe care avem deja expertiză, pentru a putea obţine primele rezultate până în 2015, aşa cum am promis”, consideră coordonatorul principal ELI, prof. Gérard Mourou (Centre National de la Recherche Scientifique Franţa). Acesta a imaginat primul posibilitatea creşterii puterii LASER prin concentrare în pulsuri scurte, devenind astfel părintele LASER-ului cu lumină extremă.
Gruparea cu participarea cea mai consistentă la o nouă tehnologie sau la alta va avea un avantaj “ştiinţific” asupra celorlalţi, prin vânzarea de aparatură de cercetare, de know-how sau prin posibilele premii prestigioase pe care le vor câştiga.

„Concurs” de acceleratoare la Măgurele

Utilizarea celei mai bune tehnologii disponibile va atrage după sine cei mai buni specialişti mondiali. „Comparativ cu orice investiţie similară deja existentă, indiferent de valoarea ei, ELI Măgurele are marele avantaj al unei infrastructuri complet noi, care se va configura în viitorul apropiat, după ultimele tehnologii. Un avantaj major este şi susţinerea totală din partea factorului politic, de care depinde procesul de acordare a fondurilor europene necesare”, susţine Nicolae Zamfir.
Se pot construi trei variante de accelerator, liniar sau circular, costurile şi dimensiunile diferind în funcţie de tipul de particule accelerate: electroni, protoni, ioni etc.
Lupta se dă de fapt între diferitele echipe de specialişti (europeni, americani sau japonezi), care vor să construiască o variantă sau alta de accelerator în funcţie de experienţa de până acum. De fapt, fiecare grup doreşte să atragă o participare procentuală cât mai mare în facilitatea ELI finală. Cerinţele sunt identice pentru toate cele trei tehnologii, scopul comun fiind realizarea infrastructurii la termen şi în limitele bugetului.

“Cred în reuşita acestui proiect şi sunt sigur că vom atrage în jurul său cei mai buni specialişti. În următoarele trei luni sper să existe o primă estimare a valorii facilităţii (preţ - tehnologie folosită), iar în mai puţin de şase luni am putea avea chiar varianta comentată şi îmbunătăţită de experţi”, a declarat prof. univ. dr. Adrian Curaj, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), prezent la întrunire. Acesta a subliniat că varianta oficială a proiectului trebuie finalizată la timp pentru ca România să poată face demersurile pentru alocarea fondurilor europene necesare primei etape a proiectului.

Echipă de milioane

Fiecare dintre variantele propuse poate fi dezvoltată fantastic. Totul se reduce la expertiză şi la costurile finale. De exemplu, dezbaterile au relevat că sunt necesare în jur de 10 milioane de euro pentru o echipă europeană de cercetare – dezvoltare bună, dedicată proiectului. Echipa formată va alege tehnologiile de cercetare ce vor fi aplicate pe viitor, cu influenţe directe în proiectul de construcţie a facilităţii. “Tehnologia Energy Recovery LINAC (ERL) este deja folosită în Japonia, aceasta fiind una dintre cele două obţiuni de obţinere a razelor Gama – domeniul de interes pentru partea japoneză. Dacă Europa va aborda altă variantă, Japonia va avea o poziţie mai retrasă. Trebuie atraşi cei mai buni specialişti europeni. Recomand însă cumpătare în utilizarea fondurilor, pentru că nu ştim ce surprize pot să apară. Toate variantele discutate, corect realizate, vor avea rerzultate complet noi pentru fizică”, consideră prof. dr. Toshiki Tajima, coordonator ştiinţific ELI. Acesta a cooptat deja şi partea japoneză, repezentată de Ryoichi Hajima – de la ERL Development Group - Agenţia pentru Energie Atomică din Japonia.

Privire în viitor

“Există aşteptări în ceea ce priveşte transformarea energiei pulsului LASER în particule (electroni şi pozitroni), rezultat c ear deschide astfel o nouă ramură în ştiinţă, aflată la interacţiunea câmpurilor electromagnetice extrem de puternice cu materia. Altfel,noua facilitate ştiinţifică ELI va fi extrem de importantă la nivel mondial, urmând să fie folosită de toţi cercetători din lume”, apreciază dr. Edmond Turcu, cercetător în cadrul Rutherford Appleton Laboratory (RAL), UK, plecat din România înainte de 1989. Întrunirea ELI din aprilie a confirmat faptul că facilitatea de la Măgurele urmează să deschidă domenii imposibil de cercetat până acum şi să pună în comun tehnologii foarte noi: Lasere de puteri nemaiîntâlnite şi surse de raze gama inexistente în prezent.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite