.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
POSTelecom sau a treia cale!
Pe 17 iulie 2002, Posta Romana isi anunta intentiile de a intra pe piata telefoniei fixe prin atragerea unui partener din China. Lucrurile nu au evolut prea rapid si pe 21 August 2003 se semnau la Beijing, in prezenta conducatorilor celor doua state si a ministrilor de resort, documente care doreau a pune baza unui nou operator–POSTelecom.
Astazi, la peste un an si jumatate de la semnarea acelor documente, POSTelecom nu a depasit stadiul promisiunilor. A fost promisa lansarea serviciilor in toamna anului 2003, apoi la inceputul anului 2004 s-a anuntat amanarea lansarii pentru primavara 2004, pentru ca in aprilie 2004 sa se amane lansarea serviciilor pentru toamna 2004. Pe 19 octombrie 2004, cu ocazia semnarii acordului de consultanta intre POSTelecom, China Unicom si ZTE, se mai amana inca odata lansarea comerciala pentru anul 2005, cand va incepe si construirea retelei. Suntem in aprilie 2005 si din octombrie 2004 POSTelecom tace, nici macar o noua amanare nefind anuntata.
Singurele realizari din tot acest timp par a fi relatii deosebite cu companii chineze: ZTE, furnizor de echipamente, China Unicom, operator telecomunicatii oferind servicii de consultanta si Banca de Export Import a Chinei care ofera un imprumut de US$130 milioane. Primele doua companii par a fi interesate de intrarea in structura actionariatului formata astazi din Posta Romana – 80%, GIR – 10%, BCR – 5%, SIF Banat Crisana – 2.5% si SIF Oltenia – 2.5%, China Unicom avand dreptul sa achizitioneze un pachet important - 29%. Avem o prezenta masiva a statului roman in structura actionariatului, fapt care poate fi un avantaj, dar si un dezavantaj. POSTelecom ar putea beneficia de prezenta in structura actionariatului a operatorului China Unicom, companie listata la bursa din New York si Hong Kong si are avantajul unei afaceri care poate fi „construita” de la zero: tehnologie de ultima ora (retea IP centrica, investitie/linie mai mica decat la telefonia clasica, costuri operationale mai mici, etc.), angajarea personalului necesar (ca numar, calificare, etc.), constructia unei organizatii adaptata pietei.
Ce inseamna POSTelecom astazi?
O organizatie cu circa 50 angajati, licente si autorizari pentru operarea de retele de telecomunicatii si oferirea de servicii de telecomunicatii. POSTelecom mai inseamna posibilitatea unui credit de US$130m de la Banca de Export Import a Chinei si a unui parteneriat cu companii din China: asistenta din partea China Unicom si ZTE, precum si posibilitea ca acesti sa intre in structura actionariatului.
POSTelecom de astazi inseamna totodata o organizatie fara obiectul muncii (sa reamintim: construirea retelei inca nu a inceput desi personalul a fost angajat de mai bine de un an!), poate dezorientata de vreme ce presedintele Radu Cernov a parasit-o recent, fiind inlocuit de Gabriel Mateescu. POSTelecom mai inseamna pierderi de 2-3 milioane de Euro (care probabil vor micsora capitalul social) acumulate inainte de inceperea activitatii comerciale, precum si o imagine nu prea buna provocata de repetatele amanari.
De ce nu a reusit POSTelecom?
POSTelecom este o creatie singulara in Europa de vreme ce, intr-o vreme in care statele cauta sa-si reduca prezenta in structura actionariatului operatorilor de telecomunicatii, Romania creaza un nou operator cu capital majoritar de stat. Un caz asemanator se intalneste in America Latina! POSTelecom este o „creatie politica“ (structura, cultura, personal) pusa sa concureze pe o piata proaspat liberalizata si ca orice „creatie politica“ este sensibila si la climatul politic. Constructia companiei, a inceput nefiresc (creatie politica!): a fost angajat personal fara ca sa existe o retea de telecomunicatii, astfel ca de peste un an organizatia practic nu are „obiectul muncii“. Si aceasta pentru ca se pare ca nu a existat finantare pentru instalarea retelei si lansarea comerciala a serviciilor.
Lucrurile la POSTelecom stagneaza de mai multa vreme, chiar cu mult inainte de alegerile din decembrie 2004, o prima explicatie fiind „constructia politica“ despre care vorbeam mai inainte la care ar trebui adaugata si o componenta internationala – doua state, Romania si China incearca sa creeze un operator de telecomunicatii intr-o vreme cand astfel de initiative apartin deobicei capitalului privat. Partea romana n-a fost prea rapida in demersurile sale: discutiile au inceput de peste 2 ani, in august 2003 a fost semnat acordul la Beijing, singura „realizare“ a fost anagajarea personalului.
POSTelecom – privatizare rapida sau…
Daca operatorul China Unicom, singur sau impreuna cu ZTE, va fi convins de catre guvernul Romaniei sa preia controlul POSTelecom, atunci ne putem gandi la viitorul companiei, iar aceasta ar trebui sa se intample in prima parte a anului 2005. In caz contrar, este greu de presupus ca se va gasi un alt operator care sa preia POSTelecom (ce sa preia?), astfel ca viitorul devine incert. O decizie in privinta POSTelecom ar trebui luata rapid pentru ca actuala stare de lucruri nu ar trebui sa mai continue. A perpetua aceasta stare de lucruri insemana a reedita un nou caz CosmoRom cu deosebirea ca operatorul CosmoRom chiar este un operator, adica are retea de telecomunicatii, pe cand POSTelecom nu. Exista oare o a treia cale?
Cine ar putea fi interest de lansarea POSTelecom
In lansarea cu succes a serviciilor POSTelecom par a fi intersate toate partile implicate. In primul rand actionarii. Apoi, ZTE in calitate de furnizor de echipamente pare a fi foarte interesat – reusita operatorului POSTelecom ar da un impuls afacerilor sale din Romania si din Europa. Si Romania ar putea fi desemenea foarte interesata. Romania are una dintre cele mai mici densitati ale telefoniei fixe din Europa, 21% fata de 56% media UE15, iar lansarea cu succes a operatorului POSTelecom ar putea duce la cresterea densitatii telefonice, premiza pentru realizarea societatii informationale, dar si pentru aderarea la UE. China Unicom ar putea fi deasemenea intersata: intrarea pe piata romaneasca ar insemna un prim pas in abordarea pietei europene. China Unicom si-a exprimat interesul pentru achizitionarea unui pachet de actiuni POSTelecom, dar pana acum relatiile cu POSTelecom s-au redus numai la consultanta, pe 19 octombrie 2004 POSTelecom, China Unicom si ZTE semnand un un acord de consultanta pentru dezvoltarea retelei de comunicatii a operatorului roman, in urma caruia o echipa de specialisti chinezi urma sa vina la Bucuresti sa instaleze reteaua POSTelecom. China Unicom este o companie listata la bursa si aceasta poate fi motivul pentru care este foarte circumspecta in abordarea pietei romanesti. Sa reamintim de fluctuatiile actiunilor OTE din ultimii 2-3 ani la bursa din Atena din cauza problemelor CosmoRom sau RomTelecom. Comun ambelor cazuri este prezenta statului roman in structura actionariatului, care pare a fi factor ridicat de risc. Un pas gresit ar putea semana confuzie printe investitori si probabil ca China Unicom astepta mai mult angajament din partea celorlalti parteneri. Probabil ca o lansare cu succces a operatorului POSTelecom ar grabi intrarea operatorului China Unicom in structura actionariatului. O lansare cu succes ar atrage insa atentia si a altor operatori. Problema pare a fi, deci, o lansare cu succes a operatorului POSTelecom.
Lansarea POSTelecom
Conditiile necesare pentru o lansare de succes ar putea fi o „organizatie de succes“ si o finantare adecvata (sa ne reamintim de CosmoRom unde, printe altele, lipsa unei finantarii adecvate a dus la situatia de astazi).
POSTelecom pare a avea finantare – un imprumut de US$130m de la Banca de Export Import a Chinei. Spun pare pentru ca pana acum acordul de finantare nu pare a fi functionat, pentru acordarea acestui imprumut de US$130m se pare ca sunt necesare garantii, care ar putea fi date de Posta Romana, de oricare dintre actionari, sau chiar de statul roman. O banca cere garantii atunci cand afacerea pentru care se solicita finantare prezinta riscuri: un plan de afaceri neconvingator, o echipa executiva neconvingatoare, o industrie cu probleme (telefonia fixa este pe partea descendenta a ciclului de viata!), prezenta sau interferenta statului in afacere. Atunci cand se prezinta un plan de afacere viabil imprumutul se poate acorda fara garantii. Este cazul operatorilor Connex si Orange, care au obtinut imprumuturi mult mai mari (sindicalizate de peste US$200m) fara a fi nevoie de garantii. In februarie 2005, Telemobil a obtinut un imprumut de US$94m de aseme- nea fara garantii. Nu la fel s-a intamplat cu companiile de stat: RomTelecom, inainte de privatizare si Radiocomunicatii au obtinut imprumuturi cu garantii din partea statului.
Ce insemna o „organizatie de succes“? O organizatie (structura, cultura si personal) capabila sa construiasca o retea moderna de telecomunicatii si sa atraga o cota de piata care sa permita recuperarea investitiei. Din pacate actuala organizatie nu s-a dovedit capabila sa o faca, unul dintre motive fiind, dupa cum spuneam, faptul ca este o “creatie politica”. Construirea unei noi organizatiei, adica o noua structura, o noua cultura si o noua echipa, trebuie sa inceapa cu echipa executiva formata din profesionisti: un director executiv si un director comercial cu experienta in piete cu competitii puternice din Europa sau din lume. Sa reamintim ca aceste pozititii cheie sunt ocupate la principalii operatori din Romania de profesionisti cu o bogata experienta internationala: Ted Lattimore, Kevin Heaney si Ken Campbell la Connex, Richard Moat si Yves Gauthier la Orange Romania, James Hubley si Pieter Bakker la RomTelecom, Cuneyt Turktan la Telemobil. Trebuie deci angajat un director executiv si unul comercial de acelasi calibru, daca se doreste sa se concureze cu succes cu Connex, Orange, Telemobil sau RomTelecom. Apoi, nivelul doi ierarhic ar trebui completat cu specialisti tot de aceiasi calibru cu cei pe care ii are Connex, Orange Romania, Telemobil sau RomTelecom si ma refer la directorul financiar si directorul de resurse umane, care ar trebui sa aiba experienta internationala. Cu un nucleu de profesionisti restul constructiei devine mai usor de facut. Si nu sunt prea greu de gasit. O echipa de profesionisti va alcatui nu numai o structura adecvata, va angaja peronalul necesar (ca numar, calificare, etc.) si va implementa o cultura care sa aduca succesul afacerii.
Parerea ta conteaza: 
Guvernanți, treziți-vă!
