Revista >> Aprilie 2010 [Nr. 124] >> Administratie publica

PM în administraţia publică: ciuca bătăilor

Luiza Sandu

02 Mai 2010

Administraţia publică a recunoscut oficial nevoia de specialişti în managementul proiectului în momentul în care s-a ratificat Legea 339 din decembrie 2007, care avea ca obiectiv crearea cadrului organizatoric şi a posibilităţilor de încadrare pentru specialiştii în managementul de proiect la nivelul structurilor administraţiei publice locale. Numai că, de la teorie la practică, e un drum foarte lung. Aplicarea Legii 339/2007 a fost suspendată, până la publicarea Normelor de aplicare, care nu au fost publicate nici până în ziua de azi.

O cercetare a Fundaţiei Soros legată de accesul autorităţilor locale la fondurile europene arată faptul că primăriile au realizat, în medie, 2,5 proiecte finanţate din fonduri europene şi guvernamentale, între 2004 şi 2008. Cercetarea a relevat că, în general, oraşele mari şi mijlocii sunt active în accesarea banilor europeni, dar problemele apar în restul localităţilor. Conform cercetătorilor, autorităţile şi instituţiile publice care au angajaţi pregătiţi pentru proiectele europene au şanse mai mari cu 55% de a accesa fondurile europene.

Virgil Pamfil, consultant independent în managementul proiectelor şi director adjunct la Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală Bucureşti, scrie pe blogul personal că din proiectele finanţate din fonduri europene nu se pot plăti salarii pentru funcţionarii publici: „Pentru personalul din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice, încadrat în funcţie publică, participarea la implementarea unui proiect cu finanţare europeană se consideră obligaţie de serviciu, iar singurele stimulente financiare sunt cele stabilite de Legea nr. 490/2004 şi Legea nr. 339/2007. Ordonanţa de Urgenţă nr. 35 din 11 aprilie 2009, privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, stabileşte noi reglementări privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare încadrat în funcţia publică. (...) Prin cerinţele de introducere a Normelor de aplicare la Legea 339/2007 (...), stimulentele financiare nu au mai fost acordate «deloc»”.

La începutul anului 2010, a fost publicat online Raportul strategic naţional 2009, privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune, care prezintă stadiul implementării programelor operaţionale, dar şi principalele dificultăţi cu care s-au confruntat autorităţile implicate în managementul instrumentelor structurale şi beneficiarii acestor fonduri.

„Din păcate, potenţialul de a atrage fonduri europene nu este exploatat la nivelul aşteptat de către administraţia publică locală din România, datorită mai multor cauze, printre care lipsa unei culturi proactive de management de proiect, capacitatea administrativă şi umană redusă”, mai spune Virgil Pamfil.

Număr mic de specialişti în PM

Simona Bonghez, preşedintele Project Management Institute Romania Chapter, subliniază că meseria de manager de proiect a fost introdusă în COR (Clasificarea Ocupaţiilor în România) încă din 2003, fiind recunoscută ca atare în România.

„Problema nu o reprezintă recunoaşterea meseriei, ci stabilirea şi recunoaşterea calificării necesare pentru a practica cu profesionalism această meserie. Acum, mai mult ca niciodată, administraţia publică ar trebui să acorde o atenţie sporită modului în care îşi gestionează proiectele. Este o perioadă în care nu ne mai permitem să risipim bani din cauza neştiinţei, a neaplicării unor minime metode şi instrumente care să garanteze că proiectele au asigurate condiţii elementare de realizare”, avertizează Simona Bonghez.

Virgil Pamfil mai scrie pe blogul său că, în urmă cu ceva timp, a avut ocazia să participe ca formator la un curs de management de proiect pentru administraţia publică locală şi a prezentat un studiu de caz privind Programul Transfrontalier România-Bulgaria, la care administraţia publică locală este principalul solicitant eligibil.

„Conform datelor publicate de Autoritatea de Management, fondurile disponibile pentru acest program în perioada 2007-2013 sunt de 262 milioane de euro, dar până în prezent au fost selectate spre finanţare numai 12 proiecte, în valoare totală de cca 4 milioane de euro. Discutând despre acest caz cu participanţii la curs, am constatat că motivul principal al numărului mic de propuneri de proiect este tocmai lipsa de personal specializat în managementul de proiect din structurile administraţiei publice locale şi lipsa motivaţiei materiale şi profesionale a celor care lucrează în implementarea programelor de infrastructură locală. Pentru aceştia din urmă, care lucrează în proiecte de milioane de euro, salariile sunt la nivelul colegilor care lucrează cu proceduri de rutină şi fără responsabilităţi deosebite. Acest lucru îi face să fie refractari la noi proiecte, la colaborarea cu consultanţii externi şi îi determină să caute în permanenţă alt loc de muncă. Până la apariţia Normelor metodologice de aplicare a Legii 339/2007, care să stimuleze financiar membrii echipei de proiect, consider că aceştia trebuie să solicite, iar cei care răspund de contractarea proiectelor din fonduri europene trebuie să le asigure condiţii de lucru motivante pentru dezvoltare profesională prin cursuri de specializare, stagii de schimb de experienţă, facilităţi de acces la servicii publice, dotare cu tehnică modernă de prelucrare a datelor şi de comunicaţii, spaţii de lucru bine echipate, participare la evenimente de diseminare, recunoaşterea meritelor prin promovări rapide şi distincţii, implicarea în proiecte de mobilităţi transnaţionale şi înfrăţiri între localităţi ş.a.”, mai scrie Virgil Pamfil.