Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Comunitatea SWIFT, intrunita la Zagreb

17 Mai 2005



La invitatia companiei BIS ( Business Information Systems ) si a organizatorilor am participat la editia a sasea a Congresului Regional SWIFT, desfasurat la Zagreb in Croatia. Motto-ul „Building the infrastructure to growth” a atras peste 200 de participanti din 29 de tari la un evenimentul cu o structura tripla: sesiuni plenare, worshopuri si „solutions zone”. Zona de solutii a gazduit 15 expozanti, singura firma romaneasca participanta fiind BIS, de altfel si singurul SWIFT Business Partener din Romania.


Echipa BIS alaturi de echipa BNR


Mesajul general transmis in cadrul evenimentului a fost ca migrarea la SWIFTnet s-a finalizat iar acum sunt disponibile aplicatii complementare care pot aduce un plus de eficienta.In ultimii ani bancile au investit sume importante in reteaua SWIFTnet iar aplicatiile specifice dezvoltate de industria informatica le pot oferi o recuperare mai rapida a investitiei initiale prin exploatarea corespunzatoare a acestei infrastructuri. Au fost punctate schimbarile din domeniul bancar, managementul riscului si implicatiile Basel II, cresterea presiunii pe costuri si resurse, pietele europene emergente dar si bilantul migrarii la SWIFT.


Un semnal de alarma lansat in plen a fost dependenta tot mai crescuta de tehnologie a domeniului bancar, dependenta plasata pe locul 8, in urcare cu patru pozitii, in topul riscurilor pentru profitabilitatea bancilor realizat de PriceWaterHouseCoopers. Conform aceluiati studiu legislatia si regularizarile sunt insa de departe cea mai serioasa amenintare pentru bancheri.


Dincolo de orice comentarii, reteaua SWIFT Net a avut la nivelul anului trecut o disponibilitate de 99,99% si o crestere lunara de 4 procente. Astfel s-a ajuns la un numar de 7.686 utilizatori in 203 tari, care schimba 2.3 miliarde mesaje pe an. Aceasta crestere a contribuit la scaderea costului mediu al unui mesaj la aproximativ 14 eurocenti. Conform afirmatiilor lui David Pryce, Director Commercial Channels and Developing Markets SWIFT, zona Europei Centrale si de Est din care face parte si Romania, alaturi de alte 15 tari, schimba peste 22 milioane mesaje anual si a ajuns la 580 utilizatori. Strategia SWIFT pentru regiunea CEE este in concordanta cu particularitatile economice: initiative in sectorul trezorerie si valori imobiliare, conectivitate prin Business Partners, ofertarea de solutii SWIFT peste SWIFTNet, imbunatatirea automatizarii proceselor, suport in derularea proiectelor de anvergura redusa etc. Am identificat printre preocuparile membrilor SWIFT si reducerea barierelor de cost pentru utilizatori cu volum limitat de corespondenta, ceea ce poate fi extrem de interesant pentru bancile mici, locale sau alte institutii non-financiare care insa ar putea schimba mesaje cu bancile pe reteaua SWIFT.


Conform declaratiilor oficiale ,o data finalizata migrarea la SWIFTNet, focalizarea va fi pe vanzari. Este vorba de vanzarea unor produse noi care vor raspunde cerintelor in crestere ale bancilor dar si noilor provocari ridicate de schimbarile dramatice in infrastructura de plati la nivel european. Astfel, Günther Gall, Senior Vice President, Raiffeisen Centralbank si Membru in Consiliul, SWIFT, a declarat ca « este nevoie de un singur limbaj pentru a putea comunica si de un singur sistem de plati la nivel european si ca succesul SWIFT este garantat de calitatea tot mai buna, de suportul tot mai eficient acordat clientilor si de dezvoltarea unor solutii eficiente dar mai ales necesare .»Unele aplicatiile sunt deja disponibile : CashReporting, BulkPayments, altele insa se gasesc in etapa de evaluare: CorporateCash Management, Banking Market Data sau dezvoltare: SWNet Trade Utility. Mai mult, aceste aplicatii sunt disponibile si pentru clienti ai institutiilor financiare, care nu sunt utilizatori SWIFT, dar care astfel pot avea accces la informatii despre conturile proprii. De asemenea aceste aplicatii permit ca mesajele trasmise in reteaua SWIFT sa contina mai multe informatii decat pana acum.


SWIFT continua a aiba o cota buna de crestere pe piata fondurilor de investitii. Aceasta piata a reprezentat 3 procente din tranzactiile SWIFT in 1992 si a ajuns la 33% in 2005 iar investitiile se anunta in crestere. SWIFT-ul incearca sa se alinieze prioritatilor existente in aceasta industrie si sa devina platforma principala de mesajerie a fondurilor de investitii. Pentru aceasta au fost dezvoltate aplicatii specifice precum SWIFTNetFunds sau SWIFTNetFix.


O idee dezbatuta intens in cadrul discutiilor plenare a fost armonizarea pietei financiare europene in cadrul careia SWIFT poate fi limbajul comun si din remarcile participantilor dezvoltarea unei sistem unic de plati la nivel european, Single European Payment Area (SEPA) poate fi realitate din 2010.


Din partea oficialitatilor locale au vorbit Adolf Matejka, Viceguvernator al Bancii Nationale Croate si Zdenko Rupnik Director Executiv Privredna Bank, presedinte grup utilizatori SWIFT. Cei doi vorbitori au trecut in revista istoria utilizarii retelei SWIFT in Croatia. Astfel pregatirile au inceput in 1985 iar conectarea efectiva a avut loc in iunie 1989. Utilizarea retelei SWIFT a devenit intensa dupa 1995 ( cand piata bancara din Croatia ajunsese la un numar de 65 de banci – mai mare cred decat orice moment din istoria similara a Romaniei), numarul mesajelor trimise in sistem crescand de la 210.000 in 1995 la peste 2.5 milioane in 2005. „Am invatat ca daca se planifica bine si rezultatele obtinute sunt bune si ca mai intai trebuie sa masuram ceea ce avem si apoi sa imbunatatim situatia. In contextul actual cred ca merita sa investim in implementarea celor mai noi si bune solutii”, ne-a declarat Zdenko Rupnik.


L-am rugat pe domnul Radu Ghetea, in calitate de Presedinte al Grupului de Utilizatori SWIFT din Romania, sa traga o concluzie a celor patru zile de discutii: „Reuniunile regionale anuale ale SWIFT au devenit o traditie pentru bancile din Europa Centrala si de Est. Tematica supusa an de an dezbaterilor este deosebit de interesanta si variata. Daca acum doi ani la Bucuresti se discuta intens despre sistemele nationale de plati si necesitatea ca ele sa fie compatibile cu sistemul TARGET instalat si utilizat de Banca Centrala Europeaaa, anul acesta s-a pus accent pe construirea suportului tehnic necesar cresterii activitatii bancilor ».



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite