.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Administraţia publică open source sau closed source?
„Companiile mici şi, în special cei care oferă soluţii open source nu au putere şi nici unitate – adică un forum/organizaţie oficială, care să îi reprezinte şi să îi susţină -, comunitatea open source din ţară este împărţită în mici grupuleţe, care abia în ultima vreme au început oarecum să comunice între ele. Guvernul Român nu face absolut nimic pentru încurajarea open source, chiar dacă la nivel european există o politică comunitară de încurajare. De ce nu face nimic? Pentru că, ori nu are habar despre ce înseamnă open source şi free software, ori corupţia îşi spune cuvântul, ori toate la un loc”, mai precizează Lucian Savluc.
În contraexemplu, în 2008, ministrul de Finanţe francez a iniţiat o conferinţă prin SMS pentru a primi întrebări de la contribuabilii francezi legate de sistemele de e-government din administraţia publică. Operaţiunea a avut succes şi a fost urmată de o sesiune de analiză şi formulare a unor noi cerinţe care au fost, în mare parte, implementate.
De la OSS la soft proprietar
Există însă şi cazuri când o administraţie publică a renunţat la produsele open source pentru soluţii proprietar.
Prima dezvoltare mai importantă a sistemului IT din Primăria Slobozia s-a făcut în 1998, când reţeaua locală a ajuns la peste 20 de calculatoare şi 2 servere.
„Cu soft-urile a fost mai greu. Aveam nevoie de sisteme de operare pe PC-uri şi pe servere. Dar trebuia să mă descurc cu un minimum de fonduri. Şi atunci am învăţat şi am instalat Linux peste tot”, spune Adrian Teacă, şeful Serviciului Informatic, Primăria Slobozia.
Pentru utilizatori, un timp a folosit Open Office, dar aveau calculatoare mai slabe şi se încărcau mai greu.
„Am folosit atunci nişte soluţii de tip clone, de fapt nişte editoare de text, compatibile cu fişierele de tip Microsoft, PC Suite 602. Au mers relativ bine. Sigur, nu la nivelul Office-ului adevărat, dar a fost gratuit – o alternativă viabilă pentru cineva cu mai puţine pretenţii. După o vreme însă, unii dintre colegi, au început să vină cu plângeri. În 2004, pe lângă creşterea rapidă a volumului de informaţii prelucrate aici, cerinţele de modernizare a administraţiei locale, la standarde unitare în toată ţara, au dus la înlocuirea soluţiilor de tip Open Source existente cu aplicaţiile Microsoft”, adaugă Adrian Teacă.
Petiţie pentru open source
În contextul lansării, de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a proiectului eRomânia şi a recentei decizii guvernamentale de alocare a unui buget de 500 de milioane de euro pentru implementarea acestuia, APTI (Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet) a lansat „Manifestul pentru un proiect deschis e-România”, prin care invită autorităţile guvernamentale responsabile cu implementarea acestui proiect să aibă în vedere o serie de principii de utilizare deschisă a resurselor bugetare alocate: accesul deschis la întreg conţinutul creat în cadrul proiectului, disponibil pe Internet; publicarea într-un format deschis a tuturor datelor publice obţinute în cadrul unei activităţi finanţate cu bani publici; reutilizarea conţinutului deja disponibil pe Internet (inclusiv cel pus de instituţii publice); utilizarea formatelor şi standardelor deschise în cadrul proiectului eRomânia; publicarea tuturor programelor de calculator dezvoltate din bani publici pe un site specializat şi sub licenţe deschise; respectarea standardelor de accesibilitate; realizarea unor proiecte necesare pentru domeniul public, nu concurarea cu sectorul privat.
Licenţierea deschisă ar trebui să fie regula, iar păstrarea unei licenţe proprietar să fie făcută doar atunci când nu există practic altă posibilitate.
Toate aplicaţiile dezvoltate trebuie să fie accesibile oricărui cetăţean, fără a fi condiţionate de folosirea unor softuri proprietare şi/sau cumpărarea unor servicii conexe. Toate aplicaţiile dezvoltate trebuie să implementeze metode deschise de interacţionare. Aceasta ar însemna să se menţioneze interfaţa necesară pentru accesul la aceste aplicaţii, iar în cazul în care o asemenea interfaţă nu este disponibilă specificaţiile tehnice necesare pentru a permite accesul unei aplicaţii realizată de un terţ. Toate aplicaţiile desktop realizate în cadrul proiectului trebuie să ruleze la fel de bine pe principalele trei sisteme de operare folosite în România (ex. Windows OS, Mac OS şi GNU/Linux). Toate aplicaţiile web realizate în cadrul proiectului trebuie să folosească doar standarde web deschise şi să funcţioneze în parametrii stabiliţi (cu o deviaţie acceptabilă precizată) pe principalele browsere care au o cotă relevantă de piaţă in Romania şi respectă standardele W3C, iar cel puţin unul poate fi procurat gratuit (ex. Internet Explorer, Mozilla Firefox, Opera, Google Chrome).
Tags: Open Source, MCSI, Administratie publica, eRomania
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Moartea dosarului cu şină, o dramă cu prea multe acte- Ro e-Factura, de la victorii de etapă la provocări actuale
- ANIS salută varianta adoptată, mult îmbunătățită, a OUG pentru Cloud-ul Guvernamental
- ANIS salută varianta adoptată, mult îmbunătățită, a OUG pentru Cloud-ul Guvernamental
- Corvin Pughin, cofondator Maguay: Dacă vrem să valorificăm oportunitățile din PNRR trebuie să începem la timp pregătirea proiectelor, să nu le lăsăm pe ultimul an al exercițiului
- Stiinta datelor in administratia publica din perspectiva rezilientei
Alte articole scrise de Luiza Sandu
- Studiu: Comerțul online din România a înregistrat în 2016 cea mai mare creștere din Europa
- Studiu Epson: Companiile din România deţin, în medie, 5,5 imprimante
- Microsoft anunta noi solutii si tehnologii care sprijina digitalizarea companiilor
- Ericsson va testa tehnologia 5G in teren, impreuna cu NTT DOCOMO
