Revista >> Bankwatch Mai 2010 [Nr. 13] >> Cards

APERO ia pulsul pieţei cardurilor

Sergiu Cone

01 Iunie 2010

Primul card bancar era emis pe piaţa românească în vara anului 1995. 15 ani mai târziu, deşi în circulaţie sunt 12 milioane de carduri bancare sau 12,8 milioane dacă includem şi cardurile emise de IFN-uri, gradul lor de utilizare raportat la populaţie rămâne unul care, cu indulgenţă, poate fi considerat satisfăcător.

Într-un moment în care, strict statistic, fiecare cetăţean român în vârstă de minim 18 ani deţine cel puţin 1,7 carduri, Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APERO) a dat publicităţii un INDEX de monitorizare a plăţilor electronice, iar scorul obţinut pentru gradul de utilizare a cardurilor şi intenţia de utilizare în viitor a fost de 6,5 – în care 10 reprezintă gradul de utilizare şi interes maxim.

Index-ul are la bază o cercetare de piaţă efectuată de către Nielsen România – la comanda APERO – în 15 oraşe medii şi mari, pe durata lunilor martie şi aprilie a.c.

Personal, cred că dacă cercetarea de piaţă includea şi persoanele de peste 55 de ani, nota ar fi fost mai mică, poate chiar sub 6. De asemenea, chiar de rămânea centrat pe mediul urban, studiul ar fi putut oferi date şi mai interesante dacă acum era la a doua ediţie şi studia comportamentul la utilizare în plină criză, faţă de o primă ediţie în care populaţia nu era afectată, şi dacă ar fi urmărit comportamentul separat pe persoane fizice şi pe companii. În sfârşit, este bine că s-a pornit de undeva.

Aşadar, studiul nu este reprezentativ pentru întreg mediul urban, ci doar pentru cel mult 45% din total populaţie, cea care trăieşte în oraşele medii şi mari. Dacă în ecuaţie ar intra şi restul ţării – persoanele care trăiesc în oraşele mici sau în mediul rural, este foarte probabil ca INDEX-ul APERO să ofere cu greu o notă de trecere. Pur şi simplu pentru că, în aceste zone, infrastructura de acceptare a cardurilor este fie inexistentă, fie insuficient dezvoltată.

În acest moment nu există date agregate care să ne ofere o situaţie exactă la nivel naţional despre accesul populaţiei din mediul rural la servicii/produse financiare, incluzând aici şi cardurile.

Revenind la rezultatele acestei prime ediţii a Index-ului APERO se constată că, din cele 1.200 de persoane intervievate, peste 1.000 dintre ele – adică 85% - declară că sunt utilizatori de carduri. Aceasta nu înseamnă că diferenţa de 15% nu a avut niciodată un card, ci doar că, în prezent, nu utilizează acest instrument de plată. Odată în plus se vede necesitatea unei ediţii anterioare crizei, pentru că am fi văzut care dintre cele două procente a înregistrat modificări: al utilizatorilor sau non-utilizatorilor. Dacă urmărim datele BNR, care relevă o descreştere a portofoliului de carduri, înclin să cred că procentul utilizatorilor era mai mare înainte de criză – grafic 1. Se observă că la nivelul trimestrului IV din 2008, în circulaţie erau cu 800.000 mai multe carduri valide decât cele înregistrate la momentul efectuării studiului.

Grafic 1