Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Industry Watch >> Educatie >> Stiri si comunicate

Viitorologii străini ne īnvaţă cum putem influenţa viitorul īnvăţămāntului

09 Iunie 2010



Reformarea învăţământului presupune construirea modelulului potrivit, cel pentru sistemul superior începând să fie proiectat la sfârşitul anului trecut. Acum însă pe bani europeni, având la bază studii aprofundate, realizate împreună cu echipe de experţi în studii prospective de talie mondială, cum se întâmplă în cadrul proiectului strategic „Calitate şi Leadership pentru Învăţământul Superior Românesc”. Obiectivul acestui program este fundamentarea de noi politici la nivelul sistemului universitar, iar trainingul „Policy Formulation in Higher Education, coordonat de dr. Peter Bishop, profesor de studii prospective la Universitatea din Huston, a susţinut acest demers. Am încercat prin intermediul interviului cu dr. Bishop să aflăm cum poate fi determinat, din prezent, viitorul învăţământului universitar.



Vorbim despre transformarea unui sistem complex. Care este rolul dumneavoastră?


Sunt un antreprenor pentru schimbare. Îi învăţ pe ceilalţi cum să ajungă la cele mai bune soluţii proprii. Astfel, pentru efecte vizibil pozitive, este nevoie mai întâi de un plan bun şi apoi de aplicarea corectă a acestuia. Pentru schimbare de succes e nevoie de o viziune complexă, cu multe necunoscute şi de vizionari neîncorsetaţi în mentalităţi învechite. Cei prinşi în sistemul actual se opun de obicei soluţiilor inovatoare şi vor alege prima idee ivită, fără a mai căuta ceva mai bun. Dar noul sistem se formează pas cu pas, prin modificarea celui prezent, prin serii de schimbări mici şi neplănuite (incrementalism), în locul unora mari şi îndelung plănuite.


Eu nu am venit aici pentru a vă spune cum să îmbunătăţiţi sistemul. Încerc să vă învăţ cum să răspundeţi singuri acestei dorinţe. Un viitorolog se uită la viitorul îndepărtat şi prezintă realităţi posibile pe diferite căi alese logic. Când un sistem îşi atinge limitele, ajuns la punctul maxim, este nevoie de unul nou. Trecerea se poate face în două feluri: prin schimbări continue, mici, care decurg logic unele din altele sau prin schimbări discontinue, mari, care apar brusc şi sunt greu de prevăzut. Cert este doar prezentul. Trecutul şi viitorul sunt incerte. De aceea un viitorolog nu foloseşte expresii tari, precum „va fi”, ci mai slabe, ca „ar putea fi”... dacă se respectă planul. Viitorologii studiază viitorul aşa cum istoricii văd trecutul, pornind de la ruine, relicve etc. Când descoperă o veche cetate fac anumite presupuneri şi creează o poveste a acelei cetăţi. Pentru viitorologi prezentul reprezintă vechea poveste.


După ce avem toate instrumentele pentru a crea viitorul posibil, ajungem la anumite planuri şi putem garanta chiar şi procentual gradul de succes al unui proiect. Totul depinde de alegerile făcute şi de respectarea planului. Politicile adoptate creează schimbarea dacă sunt implementate cu seriozitate. Implementarea se loveşte mai mereu însă de o anumită inerţie şi rezistenţă la schimbare a sistemelelor, inclusiv în educaţie. Avem în schimb etape ale schimbării: vizualizarea problemei; formularea politicilor de schimbare; selectarea celei mai bune politici pe baza criteriilor stabilite; implementarea politicii alese; analiza atingerii scopului postimplementare; eventuale revizuiri ale politicii alese, după primele rezultate neprevăzute.


Ce ştiţi despre proiectul românesc la care participaţi?


Se caută identificarea unor opţiuni dezirabile pe termen lung, la orizontul anului 2025, şi construirea unei viziuni asupra învăţământului superior, asumată de mediul politic, economic şi social. Am aflat că în prima rundă de consultare s-au identificat deja principiile ce vor sta la baza funcţionării învăţământului universitar viitor. S-a elaborat documentul „Învăţământul superior românesc la orizontul 2025 – Schiţe de viziune”, cu trei tipuri posibile de universităţi pentru 2025. Se caută identificarea prin consultare on-line a instrumentelor de transformare (acţiuni, politici publice, programe), ce vor fi integrate într-un document final de viziune.


Atelierele de lucru din rundă a doua urmăresc formarea teoretică a celor 10 paneluri de
experţi şi a persoanelor interesate din cadrul institutiilor publice implicate (ministere, universităţi, instituţii de stat, agenţii, etc). Experţii au misiunea de a elabora trei propuneri de politici pentru învăţământul românesc universitar din 2025. Scopul final: formularea viitoarelor politici publice pentru învăţământul superior, a arhetipurilor universităţilor viitoare, analizarea oportunităţii acestor modele pentru societate. Apoi, schimbarea sistemului.


În definirea unei politici publice pentru învăţământul superior, ce indicatori veti luaîn considerare pentru a ajunge la concluzii corecte?



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite