.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Soluţiile geospaţiale pregătesc Administraţia Publică de astăzi pentru România de mâine
Marcel Foca, director general Intergraph Computer Services
Cu toţii trăim într-o comunitate asupra căreia un impact uriaş îl are primarul ales de comunitate. Există o legătură directă între programul electoral al unui primar şi măsurile concrete pe care acesta le adoptă în timpul mandatului? Transpunerea obiectivelor politice în proiecte concrete, în teren, nu este o activitate tocmai facilă, însă, cu ajutorul intrumentelor potrivite, şansele de reuşită cresc. Principalele provocări constau în transpunerea programului electoral într-un plan strategic şi a planului strategic într-un plan de acţiuni (execuţia planului strategic).
Care sunt instrumentele pe care un primar se poate baza atunci când îşi construieşte planul strategic? Care sunt instrumentele de ajutor pentru monitorizarea execuţiei planului de acţiuni identificate?
Marcel Foca, director general Intergraph Computer Services, consideră că soluţiile geospaţiale pentru gestiunea teritoriului contribuie decisiv la succesul transpunerii programului electoral într-un plan strategic şi al transformării acestuia în acţiuni concrete.
MW: Cum poate contribui un proiect informatic la transpunerea în practică a programului unui ales public?
M.F.: Misiunea echipei Intergraph Computer Services este de a îmbunătăţi calitatea vieţii românilor prin eficientizarea serviciilor publice. Considerăm că geo-deciziile sunt obligatorii pentru ridicarea standardului de calitate în serviciile publice. Cu foarte multă vreme în urmă, consideram că primarul are datoria de a ne pune infrastructura la punct. Atât timp cât toată Europa occidentală „arată bine” şi noi dorim să ajungem ca ei, este evident că infrastructura trebuie să sufere majore îmbunătăţiri. Însă mai apoi am învăţat că, deşi infrastructura de calitate este o condiţie obligatorie, mai sunt multe alte domenii de care trebuie să ţinem cont atunci când ne dorim să „ne fie mai bine” şi să „arătăm bine”. În ziua de astăzi, orice primar din lume este aşteptat să performeze în fiecare dintre următoarele domenii: cartiere şi vecinătăţi, dezvoltare economică, inspecţie şi control, parcuri şi zone publice de agrement, urbanism şi amenajarea teritoriului, transport public şi infrastructură. Această listă nu are pretenţia de a fi una exhaustivă, însă are rolul de a puncta agenda primarului din punct de vedere al nevoilor comunităţii. De exemplu, cetăţeanul dintr-un cartier oarecare poate să nu fie interesat de o promisiune de genul „promit să reabilitez 25% din bulevardele oraşului” dacă acel procent promis nu este descris explicit ca fiind şi pe la el prin cartier. Sau acelaşi cetăţean poate să nu fie interesat de cât de frumoase sunt bulevardele şi strada din faţa casei, dacă el nu îşi va putea plăti factura la încălzire în iarna care vine. Dar se mai poate întâmpla ca vecinătatea lui să fie într-o zonă cu o rată ridicată de criminalitate stradală, motiv pentru care evită să mai meargă în parc sau în alte zone publice de agrement. Tot la fel de neplăcută este şi apariţia unei clădiri cu 8 etaje într-un cartier de case de tip P+1. Clădirea mare este ca un monstru care distruge comunitatea din jur din cauză că „obiceiurile” monstrului – trafic intens, parcări în stradă, zgomot, poluare etc. – distonează puternic cu obiceiurile comunităţii în care a intrat. Prin urmare nevoile cetăţeanului sunt mai aproape de nevoile micii comunităţi din care face parte, respectiv cartierul şi vecinătăţile lui, şi doar ulterior se identifică cu marea comunitate numită oraş. Un suport geospaţial este critic în identificarea şi conturarea comunităţilor care prezintă zone omogene din punct de vedere al nevoilor comunităţii.
Primarul îşi pune problema conturării unui plan strategic care să răspundă nevoilor micilor şi marii comunităţii faţă de care şi-a asumat responsabilitatea. Pentru el dificultatea mare intervine în momentul transpunerii în viaţă a planului strategic, deoarece apare următoarea provocare: care sunt cele mai eficiente măsuri pe care le putem adopta şi pe care să ni le putem permite, astfel încât să ajungem cât mai repede la destinaţia dorită? Iar aici, noi, Intergraph, îl putem ajuta din nou prin soluţiile geospaţiale propuse. Şi facem aceasta abordând proiectele nu prin discuţii despre licenţe software şi funcţionalităţi tehnice, ci focalizându-ne pe obiectivele instituţionale. Realitatea este că transpunerea unui obiectiv instituţional într-un proiect nu este foarte simplu de realizat, dar de cele mai multe ne reuşeşte, pentru că avem avantajul că, în atingerea acestui deziderat, ne folosim de experienţa acumulată în decurs de 15 ani. Pe scurt: soluţiile geospaţiale propuse de Intergraph parcurg întregul circuit de la localizarea problemelor specifice fiecărei comunităţi, conturarea şi simularea soluţiilor posibile pentru identificarea soluţiei de impact maxim pentru fiecare categorie de probleme abordate şi terminând cu monitorizarea execuţiei planului de activităţi.
M.W.: Cum poate folosi un primar informaţia geospaţială în dezvoltarea economică a localităţii pe care o administrează? În domeniile de urbanism şi intrastructură corelarea este mai evidentă.
M.F.: Într-adevăr, la prima vedere nu există o corelare între dezvoltarea economică a comunităţii şi informaţia geospaţială. În pofida acestei aparente discrepanţe, eu aş împinge ideea de dezvoltare economică a comunităţii în concretul cetăţeanului: pe acesta îl interesează bunăstarea comunităţii, dar şi mai mult îl interesează bunăstarea familiei lui. Şi atunci ar reformula întrebarea dvs. în felul următor: cum poate primarul contribui la creşterea veniturilor cetăţenilor şi, în acest efort, cum poate fi primarul ajutat de o soluţie geospaţială? Să vedem care sunt părghiile disponibile în mâna primarului.
În primul rând, este nevoie de radiografierea situaţiei curente: care sunt activităţile dominante în care sunt angrenaţi cetăţenii comunităţii, care este distribuţia locurilor de muncă pe fiecare domeniu major de activitate, care este salarizarea medie din fiecare domeniu, care este nivelul de calificare profesională al cetăţenilor? Radiografia ne va spune dacă strategia de dezvoltare trebuie să fie îndreptată către creşterea numărului de agenţi economici pe activităţile existente sau este posibilă atragerea unor agenţi economici din domenii de activitate noi pentru comunitate, dar care prezintă un nivel de salarizare mai ridicat faţă de cel existent. Până aici nu există o nevoie concretă de informaţii geospaţiale. Dar orice agent economic are nevoie de un sediu în care să îşi desfăşoare activitatea. Şi de unde ar putea afla informaţiile despre locaţiile adecvate în cazul în care doreşte relocarea sau extinderea într-un nou oraş? Opţiunile lui de informare sunt limitate la agenţiile imobiliare. Primăria ar putea însă oferi, cu un efort minim, servicii de consiliere pentru potenţialii investitori. Aceste servicii ar putea include recomandări privind amplasamentele polilor strategici de dezvoltare economică şi a spaţiilor recomandate în funcţie de natura activităţii economice dorite. Aceste servicii au un intens conţinut geospaţial. Din punct de vedere al planificării urbane, orice companie ar trebui să înţeleagă reglementările planului urbanistic general astfel încât să se evite situaţiile nefericite în care o companie poate da faliment din cauză că este amplasată într-o locaţie neadecvată naturii activităţii ei, iar comunitatea din jurul acelei locaţii este nefericită, deoarece în vecinătatea lor există o activitate comercială care strică armonia şi echilibrul zonei. Primăria ar putea oferi servicii de consiliere în domeniul planificării urbane astfel încât să se asigure că nici un operator economic nu va ajunge să presteze o activitate care să intre în disonanţă cu zona în care activează. Şi această activitate este una puternic utilizatoare de informaţii geospaţiale. În ziua de astăzi, finanţarea este un aspect aproape obligatoriu în dezvoltarea unei afaceri. În lipsa ei, afacerea ori este mică, ori se va dezvolta lent. Primăria, pentru stimularea dezvoltării economice, poate pune la dispoziţia comunităţii servicii de consiliere financiară. Însă tot primăria mai poate stimula dezvoltarea unor activităţi deficitare la nivelul comunităţii prin închirierea unor spaţii la preţuri simbolice. De exemplu, dacă o comunitate are prea puţine grădiniţe, primăria poate oferi spaţii în sprijinul acestei activităţi şi eventual să invite agenţii economici interesaţi de susţinerea acestui demers (agenţii economici care au angajaţi părinţii acelor copii). Fundamentarea acestor iniţiative ale primăriei se bazează pe informaţii geospaţiale. Dacă domeniul, care la prima vedere pare „non-geospaţial“, este totuşi atât de mare consumator de informaţii geospaţiale, atunci este evident că o soluţie geospaţială implementată la standarde de calitate poate avea o contribuţie enormă atât la înţelegerea nevoilor comunităţii, cât şi la identificarea celor mai potrivite acţiuni din partea primăriei pentru a veni în întâmpinarea cetăţenilor.
M.W.: Putem spune, în acest context, că Intergraph are o abordare similară consultanţei de business din sectorul privat?
M.F.: Depinde din ce perspectivă priviţi. Putem spune că oferim consultanţă care generează o soluţie geospaţială pentru asistarea deciziilor şi, în acelaşi timp, putem spune că oferim soluţii geospaţiale care generează consultanţă strategică. Pentru atingerea obiectivelor prezentate este nevoie ca echipa de implementare să posede un mix complex de cunoştinţe: cunoaşterea şi înţelegerea profundă a domeniilor de activitate ale fiecărei instituţii abordate, abilitatea de a remodela activităţile curente şi valorifica resursele existenţe în vederea alinierii lor cu obiectivele strategice ale instituţiei, precum şi capacitatea de a gestiona întreg ciclul de viaţă al informaţiei, indiferent de numărul şi natura sistemelor informatice utilizate. În toate acestea este vorba de gândire geospaţială: geo-strategii, geo-decizii, geo-informaţii, geo-integrări. Adică valorificăm componenta geospaţială a strategiilor, deciziilor, informaţiilor, a integrărilor.
Într-un departament de urbanism, există un volum imens de muncă depus de funcţionari când caută prin mii de documente de diferite tipuri, analizează sute şi interpretează poate câteva zeci pentru a emite o autorizaţie sau un certificat. Urban Planner rezolvă aceste neajunsuri prin integrarea tuturor informaţiilor de urbanism, indiferent de formatul acestora, într-o baza de date unică în care informaţiile sunt corelate şi pot fi vizualizate, interpretate, analizate şi raportate după necesităţi.
Urban Planner face parte din suita Ingeea dezvoltată de Intergraph Computer Services
Desprinsă ca idee şi concept din proiectele dezvoltate de Intergraph Computer Services pentru Poliţia Română, soluţia geospaţiala Urban Safety a fost construit pentru a se mula pe activităţile specifice ale instituţiei Poliţiei Comunitare. Prin combinarea principiilor şi structurii Sistemului de Raportare Operativă cu o aplicaţie de monitorizare prin GPS a maşinilor, a rezultat un instrument complex care permite un management superior al tuturor activităţilor desfăşurate de patrulele poliţiştilor comunitari şi de către echipele de management.
Urban Safety face parte din suita Ingeea dezvoltată de Intergraph Computer Services
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să învăţăm din această criză
