Revista >> Iunie 2010 [Nr. 126] >> Enterprise Applications

MySQL – o bază de date cu „moştenitori”

Luiza Sandu

24 Iunie 2010

MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date, produs de compania suedeză MySQL AB, fiind, la ora actuală, cel mai popular sistem de acest fel. MySQL este utilizat pe scară largă – fiind, probabil, cea mai folosită bază de date din lume, cu un număr de instalări estimat la 20 de milioane – şi a exercitat o presiune uriaşă asupra Oracle, datorită abordării sale cu surse deschise, fiind potenţial gratuit pentru multe scopuri şi chiar contra cost pentru diferite licenţe sau oferte premium.

MySQL a fost vândut de Monty Widenius, în 2008, către Sun. Sun, la rândul său, a fost cumpărat de Oracle. Pe internet a apărut, în luna ianuarie a acestui an, o petiţie – închisă acum – împotriva achiziţiei MySQL de către Oracle, semnată de peste 50.000 de persoane.

Deşi Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la controlul total al Oracle asupra codului sursă şi asupra drepturilor de proprietate intelectuală privind baza de date MySQL a Sun, la sfârşitul lunii ianuarie aceeaşi Comisie a decis că grupul Oracle poate achiziţiona Sun Microsystems, fără să i se pună condiţii şi fără să existe riscul de a se crea un monopol pe piaţă. CE a ajuns la concluzia că, indiferent dacă Oracle va limita poziţia MySQL ca produs open-source, alte baze de date open source ar putea ocupa locul lăsat liber. Regulatorii europeni au numit baza de date open source PostgreSQL, considerată de mulţi a fi o alternativă viabilă la MySQL.

Istoria MySQL

MySQL este disponibil în mod public din 1996, dar istoria dezvoltării sale începe încă din 1979. MySQL poate fi folosit atât pe platforme Windows, cât şi Unix, iar codului sursă i se pot aduce modificări şi poate fi redistribuit gratuit.

Serverul de baze de date al MySQL a fost în mod tradiţional un produs dezvoltat şi menţinut de o singură companie, nu un proiect al comunităţii, depinzând de voluntari sau de furnizori multipli (precum Linux). De fiecare dată când cineva dezvolta îmbunătăţiri importante, compania din spatele MySQL se asigura (printr-o delegare a drepturilor de autor) că are dreptul să folosească acele îmbunătăţiri nu doar sub GPL (General Public License), ci şi sub alte licenţe.

Această abordare a permis MySQL să-şi implementeze modelul de afaceri de mare succes bazat pe licenţa dublă. Cei care au dorit să încorporeze codul MySQL în alte proiecte sub GPL au fost liberi să o facă. Cei care au dorit să-l încorporeze sau să îi aducă îmbunătăţiri în produse cu sursele închise, fără a fi nevoiţi să-şi publice întregul produs derivat sub termenii GPL (ceea ce, practic, i-ar priva de mai multe oportunităţi comerciale) puteau cumpăra, opţional, o licenţă comercială (program identic, dar cu drepturi şi obligaţii diferite).

Nu doar afacerea bazată pe licenţa dublă a depins de principiul acesta, ci şi creşterea rapidă a afacerii bazată pe abonarea la „MySQL Enterprise”. Aceasta este compusă din trei tipuri de componente: MySQL (oricum disponibil sub GPL), servicii (care se pot cumpăra şi separat, inclusiv de la părţi terţe) şi instrumente.

MySQL a fost dezvoltat iniţial de MySQL AB şi, în ultimii doi ani, de Sun Microsystems, compania cu cele mai mari contribuţii la programe libere (limbajul Java, suita de birou OpenOffice.org, sistemul OpenSolaris, sistemul de virtualizare VirtualBox, sistemul GNU, nucleul Linux).

Monty vs. Oracle

Fondatorul MySQL, Monty Widenius, cerea, la începutul acestui an, susţinerea comunităţii open source în faţa planului Oracle de a limita suportul MySQL. Widenius era supărat că Oracle a contactat sute de clienţi mari care au trimis Comisiei Europene scrisori prin care cereau aprobarea necondiţionată a tranzacţiei. Oracle ar fi promis clienţilor săi că va finanţa dezvoltarea MySQL cu mai mulţi bani decât ar fi făcut-o Sun şi că, dacă va abandona vreodată sistemul, va apărea o nouă linie de dezvoltare care va continua această activitate.

Succesul MySQL a depins întodeauna de compania din spatele său, care a dezvoltat, a vândut şi a promovat MySQL. Compania (iniţial MySQL AB, apoi Sun) a deţinut întotdeauna importantele drepturi de proprietate intelectuală (DPI), cele mai notabile fiind marca înregistrată, drepturile de autor şi brevetele (până acum doar în scopuri defensive). A folosit DPI pentru a genera venituri şi a reinvestit o mare parte din ele în dezvoltare, MySQL devenind nu doar un program mai mare, ci şi unul mai bun cu timpul.

Roşul Oracle a acaparat portocaliul MySQL
(n.r. - nu reprezintă noua siglă MySQL)