Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

RELUAT – cărămidă sau fundaţie pentru INSPIRE?

24 Iunie 2010



Majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) din România au una sau mai multe divergenţe cu vecinii în ceea ce priveşte delimitarea teritorială. Deşi există o lege care descrie forma de organizare teritorială, Legea 2/1968, aceasta nu include şi referiri la delimitarea dintre două UAT-uri. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) lucrează, de la începutul lui 2010, la rezolvarea acestei probleme.

Împreună cu Intergraph Computer Services, care a oferit soluţia informatică, ANCPI a început deja marcarea tronsoanelor contestate şi a măsurilor propuse pentru soluţionare şi se pregăteşte pentru publicarea hărţii administrative a României.
În 16 februarie 1968, Marea Adunare Naţională emitea Legea nr. 2 privind organizarea teritorială a Republicii Socialiste România, lege prin care se renunţa la organizarea în regiuni şi raioane şi se revenea la structura unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) formate din judeţe, oraşe şi comune. În România, majoritatea UAT-urilor au una sau mai multe divergenţe cu vecinii în ceea ce priveşte delimitarea teritorială.


Proiectul RELUAT (Registrul Electronic al Limitelor Unităţilor Administrativ - Teritoriale) îşi propune să transpună în delimitări geografice limitele UAT-urilor, pentru prima dată de când există Legea 2 din 1968. Informaţiile rezultate din proiect vor genera straturi de fundaţie sau prima cărămidă din INSPIRE.


La nivelul Uniunii Europene există o directivă de mediu numită INSPIRE, prin care se doreşte realizarea unei infrastructuri de informaţii spaţiale la nivel european, care trebuie implementată de toţi membrii Uniunii.


Directiva INSPIRE prevede obligativitatea conturării la nivel naţional a unor baze de date care să conţină un număr minimal de straturi de informaţii geospaţiale, date care vor trebui să fie accesibile prin utilizarea unor tehnologii geospaţiale bazate pe standarde internaţionale. Astfel, odată conturată baza de date geospaţială care va descrie teritoriul de interes, vor fi disponibile interfaţări către exterior, prin care să se expună informaţiile geospaţiale conform cerinţelor legale care urmează a fi adoptate şi de către România. Directiva INSPIRE a fost recent transpusă în legislaţia românească.





Bucătăria în sectorul 4, dormitoarele în 5

În România există circa 11.000 de limite comune de hotar între două UAT-uri. În momentul de faţă nu se ştie pe câte din ele sunt probleme.


În Bucureşti, de exemplu, există apartamente care au bucătăria şi sufrageria aparţinând de un UAT (sector 4), iar dormitoarele de un alt UAT (sector 5).


Un alt exemplu de divergenţe legate de delimitarea teritorială este cel al localităţilor Sighişoara şi Albeşti. În baza Legii 2/1968, delimitarea s-a decis prin pârâul Valea Dracului. Decretul prezidenţial 63/1976 prevede că o platformă industrială aflată dincolo de pârâu (adică în Albeşti) aparţine de Sighişoara; suprafaţa în litigiu este de 66,64 ha. Albeşti cere anularea decretului prezidenţial, spunând că este ilegal. În anul 2000, Tribunalul Mureş dă câştig primăriei Albeşti. Primăria Sighişoara formulează recurs şi Curtea de Apel Târgu Mureş decide în 2001 că „a admis apelul, a schimbat în tot hotărârea atacată şi în fond a respins acţiunea”, deoarece „hotărârea tribunalului a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti” şi deoarece „obiect al litigiului este delimitarea administrativ-teritorială, acesta fiind atributul exclusiv al puterii legislative şi executive”. Albeşti-ul face recurs, dar acesta este considerat nefondat.


Babele şi Sfinxul disputate de judeţele Prahova şi Dâmboviţa

Cele mai importante monumente ale naturii de pe Valea Prahovei au ajuns motiv de ceartă între autorităţile locale din cele două judeţe vecine. Autorităţile locale din judeţele Prahova şi Dâmboviţa îşi revendică administrarea Sfinxului şi a Babelor.
Documentul care a provocat litigiul este o schiţă de delimitare administrativă a comunei Moroieni, judeţul Dâmboviţa, datată în 1984 şi executată de Institutul de Geodezie şi Cartografie Bucureşti. Conform acestui document, cabana „Babele” şi platoul Bucegilor, unde se află Babele şi Sfinxul, se află pe teritoriul Dâmboviţei.


Documentul nu a fost însă recunoscut niciodată de autorităţile prahovene.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
Mircea Ardelean
În sfârşit un demers coerent, care va avea darul de a elimina multe probleme de apartenenţă a terenurilor. Poate astfel se va grăbi aprobarea construcţiei unor obiective economice, care în multe cazuri au fost împiedicate sau întârziate de probleme privind regimul terenului. Ca să nu mai spunem de situaţia clară pe care o vor avea primăriile ceea ce, să sperăm, se va reflecta într-o mai bună gestionare şi organizare a teritoriului comunelor.
24 Mai 2011, 08:15:55