Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Managementul riscului īn organizaţii - Scurte consideraţii despre proiectele finanţate din fonduri europene

25 Iulie 2010




Odată încheiate fazele de identificare, analiză şi stabilire a acţiunilor de răspuns, riscurile trebuie să fie monitorizate constant de-a lungul proiectului, pentru că există posibilitatea ca unele dintre ele să dispară sau ca echipa să se confrunte cu riscuri neluate în calcul la început. Monitorizarea continuă poate să releve şi schimbări în nivelul de probabilitate al unui risc, în consecinţele sale sau în eficienţa strategiilor de prevenire şi răspuns.


Responsabilitatea ultimă pentru monitorizarea şi gestionarea diferitelor aspecte ale managementului de risc îi revine managerului de proiect, coordonat de sponsorul sau susţinătorul intern principal al proiectului (preşedintele organizaţiei, directorul general etc.). Acesta din urmă se asigură că organizaţia deţine resursele necesare pentru gestiunea riscurilor şi că principalele persoane şi entităţi interesate de proiect participă activ la proces. În cazul proiectelor complexe sau de anvergură, responsabilitatea operaţională pentru diferitele categorii de riscuri poate fi divizată între mai multe persoane din cadrul echipei de proiect, astfel încât monitorizarea să se realizeze cât mai îndeaproape. Este de reţinut deci că managementul riscului nu poate fi preluat de o singură persoană, ci el trebuie gândit de la început ca o activitate comună a echipei de proiect.


Riscuri în proiectele finanţate din fonduri europene

Experienţa organizaţiilor româneşti în obţinerea de finanţări europene pentru proiecte, dar şi în implementarea propriu-zisă, a arătat până acum că o cultură a managementului de proiect şi a managementului riscului este încă la început în societatea noastră. Dincolo de evidentele probleme de gestiune a fondurilor de la nivelul instituţiilor publice cu atribuţii în acest domeniu, se constată şi o lipsă de experienţă a entităţilor economice, şi nu numai, în demararea şi desfăşurarea unui proiect finanţat din fonduri europene.


O serie de riscuri asociate cu acest tip de proiecte este prea puţin luată în calcul de aplicanţi, cu consecinţe nefericite, de la pierderea finanţării la depăşirea bugetului.


Riscurile apar încă de la concepţia iniţială a proiectului, fiind de obicei generatoare de respingere a finanţării: nearmonizarea obiectivelor proiectului cu cele ale programului de finanţare; grupuri ţintă alese greşit; construcţie eronată a bugetului; beneficii necuantificate corespunzător; echipă de proiect fără calificările sau experienţa solicitată de finanţator.


Cele mai mari riscuri apar însă la implementare.

Riscuri financiare. Se întâlneşte frecvent situaţia unor proiecte care, deşi au respectat toate indicaţiile finanţatorului referitoare la întocmirea bugetelor, se bazează pe o prognoză financiară defectuoasă, în care resursele necesare sunt subevaluate, ceea ce duce fie la imposibilitatea derulării proiectului, fie la o balanţă negativă a acestuia.


Riscuri ale resurselor umane. Se referă la lipsa calificărilor tehnice necesare respectivei organizaţii pentru o implementare de calitate, datorată unei analize greşite asupra resursei umane implicate în proiect sau asupra necesităţilor cerute de fiecare activitate în parte (consultanţi externi, organizaţii partenere, etc.). Aici se regăsesc şi riscurile asociate echipei de proiect, care uneori nu are competenţe suficiente pentru a gestiona în condiţii optime toate etapele proiectului.


Riscuri de ordin tehnic. Calitatea rezultatelor finale ale proiectului, fie că vorbim de un produs, o construcţie sau un curs, nu este aceeaşi cu cea prognozată în cadrul proiectului. Se întâmplă frecvent ca acele condiţii de ordin tehnic stabilite în proiect, de exemplu cele legate de achiziţia de materiale sau echipamente, să nu fie respectate din varii motive, ceea ce modifică implicit calitatea proiectului în ansamblu.


Riscuri externe. Riscurile valutare, modificările de politică fiscală sau de proceduri administrative, întârzierea deconturilor au îngreunat vizibil derularea proiectelor româneşti finanţate din fonduri europene şi au fost prea puţin luate în calcul de beneficiari la întocmirea documentaţiei iniţiale.


Exemplele de mai sus acoperă doar o parte din multitudinea de riscuri asociate acestor proiecte, dar au rolul de a forma o imagine de ansamblu asupra a ceea ce implică managementul riscului în cadrul finanţărilor europene. Experienţa ultimilor ani, mai mult sau mai puţin pozitivă, ne oferă însă şi oportunitatea de a învăţa din greşeli şi de a optimiza strategiile de gestiune a riscurilor care au afectat proiectele implementate până acum. Următoarea perioadă de programare a sprijinului financiar al UE, după 2013, ne va găsi, fără îndoială, cu o cultură a managementului de proiect mult mai solidă decat cea de acum.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite