.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
FoxPro are zilele numărate
Limbajul de programare FoxPro a fost inventat pe la mijlocul anilor ’80. Creat pentru calculatoarele care foloseau sistemul de operare MS-DOS, era pe atunci limbajul care oferea accesul cel mai rapid la date. În 1992, compania care deţinea acest produs, Fox Software, a fost cumpărată de Microsoft. Microsoft mai asigură suport pentru FoxPro până în 2015.
Odată cu lansarea sistemului de operare Windows ‘95 în anul 1995, Microsoft a realizat o nouă versiune FoxPro, adaptată pentru Windows. Din acel moment, FoxPro devine OOP („Object Oriented Programming”), lucrând cu „obiecte”; cu alte cuvinte, făcând trecerea de la programarea în coduri la programarea vizuală. Orice aplicaţie scrisă în FoxPro rulează nemodificată sub Visual FoxPro, dar motorul intern a fost rescris din temelii pentru a oferi facilităţi OOP, cum ar fi moştenirea şi polimorfismul. A doua revoluţie în istoria FoxPro s-a produs odată cu lansarea versiunii Visual FoxPro 8, aceasta reprezentând începutul vieţii moderne a lui Visual FoxPro, pentru că oferea posibilitatea conectării la orice surse de date. Visual FoxPro 9 a adus o nouă schimbare importantă: sistemul de raportare al limbajului a fost modificat, pentru a permite extinderea cu produse scrise chiar de dezvoltatori.
„Ziua de 14 martie 2007 este scrisă cu negru la mine în calendar. Microsoft a dat un anunţ oficial că n-o să mai existe FoxPro 10 şi că este scos din producţie. Suport va mai avea până în 2015”, spune Grigore Dolghin, Visual FoxPro MVP Class Software.
Comunitatea FoxPro trebuie ajutată
În România, există o comunitate a programatorilor FoxPro, care numără aproximativ 5.000 de programatori. Comunitatea FoxPro s-a format odată cu o listă de discuţii înfiinţată pe Internet, în 2000. Membrii comunităţii au luat hotărârea să creeze un site, în 2005 (www.profox.ro), prin care programatorii să poată primi informaţiile de care au nevoie. În ţara noastră există sute de mii de aplicaţii scrise în FoxPro, care trebuie migrate cumva, în doar câţiva ani. Cu ele lucrează foarte multe firme, unele mari, chiar şi bănci.
„Din păcate, Microsoft a făcut foarte puţine eforturi în direcţia aceasta. Singura soluţie de a-i ajuta pe programatorii de FoxPro să migreze către altceva este efortul comunitar. FoxPro funcţionează foarte bine pe Windows 7. L-am testat. Nu ştiu în ce măsură va mai rula pe următoarea versiune de Windows sau pe cea care va veni după aceea. La un moment dat vor apărea probleme de compatibilitate. Baza de programatori este destul de însemnată, la fel şi baza de aplicaţii care există. Oamenii aceştia au un timp destul de scurt, de ordinul a doi, poate trei ani, să migreze către altceva. Cel mai apropiat echivalent al Fox-ului din produsele Microsoft este Access. Era de aşteptat ca, la un moment dat, FoxPro să fie ucis. Prin 2005-2006, a existat un fel de petiţie în lumea FoxPro, dacă să fie inclus în Visual Studio 2005 sau să rămână independent. Din motive care-mi scapă, marea majoritate a semnatarilor petiţiei au decis ca Fox-ul să rămână independent, semnându-i în felul acesta condamnarea la moarte, pentru că e clar, FoxPro nu face parte din lista de priorităţi a Microsoft”, spune Grigore Dolghin.
În ultimii ani, echipa de dezvoltare de la FoxPro a avut doar trei angajaţi. Pe la mijlocul anilor ’90, echipa de dezvoltare de la FoxPro număra 100 de oameni, dintre care 15 erau numai la test. FoxPro mai avea o caracteristică ce îl făcea incompatibil cu mediul de dezvoltare din Visual Studio .NET. Visual Studio .NET este un pachet de limbaje de programare, care conţine în principal C-sharp şi Visual Basic. În 2010 a fost introdus un limbaj de programare nou, care se numeşte F-sharp.
„Există trei mari paradigme de programare: programarea structurată (vechile limbaje de programare, Pascal, FoxPro etc.), programarea orientată pe obiecte (cam tot ce se foloseşte acum) şi programarea funcţională. F-sharp este încercarea Microsoft de a pătrunde pe această piaţă. Nu ştiu cât e de viabilă, este prea devreme să mă pronunţ. Toate aceste limbaje de programare au o caracteristică – sunt strong typed. Adică trebuie să declari variabile, să asignezi un tip de date şi din acel moment poţi să mai foloseşti acea variabilă numai cu tipul respectiv de date. FoxPro nu e aşa, iar asta îl face incompatibil cu modul de lucru din Visual Studio .NET. Din clipa în care a fost scos din pachet – asta s-a întâmplat prin 2000 – era clar că e marginalizat şi va fi oprit”, explică Grigore Dolghin.
Statul român, utilizator important de FoxPro
Cel mai important utilizator de FoxPro este statul român. Iar FoxPro încă se vinde foarte bine în România, statul român fiind un client fidel. În străinătate, însă, vânzările au scăzut mult. În afară de România, FoxPro mai e folosit mult în Rusia, în Cehia. Cu toate acestea, aportul financiar adus de aceste ţări pentru FoxPro nu este suficient pentru a susţine dezvoltarea limbajului.
„Dacă-i oferi o modalitate de conectare la un server SQL şi limbajul e folosit exclusiv ca limbaj, fără să mai foloseşti şi .dbf-urile, care sunt punctul slab al Fox-ului, atunci o soluţie cu FoxPro, şi aici mă refer exclusiv la Visual FoxPro şi Microsoft SQL, este destul de viabilă. Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti emite avizele sanitare de funcţionare pentru toate firmele din Bucureşti şi judeţele limitrofe. Această bază de date este un SQL server, iar aplicaţia e făcută de mine în 2003-2004, cu Visual Fox Pro în faţă. În felul acesta poţi să foloseşti ce e bun în ambele lumi”, precizează Grigore Dolghin.
E bine să mai existe FoxPro?
FoxPro are două mari probleme şi acestea au fost «mărul otrăvit» care l-au ucis: prima este lipsa de securitate a datelor, iar a doua uşurinţa învăţării limbajului. Limbajul FoxPro este extrem de uşor de învăţat, dovadă că încă se mai studiază în şcoli.
Grigore Dolghin spune că, pe de o parte, e bine să mai existe FoxPro, pentru că fiind un limbaj de programare uşor de învăţat ar putea fi primul contact al tinerilor cu această lume. Pe de altă parte nu e bine.
„Fiind un limbaj de programare uşor de învăţat poţi să scrii un program fără să citeşti prea multă carte. Cu părere de rău o spun, 60-70% din programatorii de Fox pe care îi cunosc nu au citit o carte de baze de date în viaţa lor. Eu, unul, nu cred că ar trebui să mai existe şi asta o spun în calitate de MVP de FoxPro. Cred că Fox-ul ar trebui ucis, pentru că, fiind atât de uşor de învăţat, a permis apariţia prea multor analfabeţi în programare”, îşi argumentează Grigore Dolghin poziţia.
Tags: Microsoft, Baze de date, FoxPro
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Top 7 întrebări despre securitatea cibernetică în 2023. Soluții pentru a răspunde provocărilor din acest domeniu- Noul raport Microsoft Cyber Signals – atacurile cibernetice care vizează e-mailurile de business, în creștere
- Microsoft lansează noi tehnologii dedicate lucrătorilor esențiali
- Potențialul României de a fi lider tehnologic regional și prioritățile digitale ale sectorului public
- Microsoft România susține inițiativa CTRL+N, privind reconversia profesională în domeniul IT
- Despre securitate cibernetică, inteligență artificială și nevoile unei societăți nou-digitalizate la Microsoft Tech Day 2020
Alte articole scrise de Luiza Sandu
- Studiu: Comerțul online din România a înregistrat în 2016 cea mai mare creștere din Europa
- Studiu Epson: Companiile din România deţin, în medie, 5,5 imprimante
- Microsoft anunta noi solutii si tehnologii care sprijina digitalizarea companiilor
- Ericsson va testa tehnologia 5G in teren, impreuna cu NTT DOCOMO
