Revista >> Septembrie 2010 [Nr. 128] >> Lumea Geospatiala

Cum rezolvă o soluţie geospaţială problemele operatorilor de servicii de apă şi canalizare?

Luiza Sandu

17 Septembrie 2010

Maria Vişan,
director implementare Intergraph Computer Services

Fondurile alocate sectorului de mediu din România de către Comisia Europeană, pentru perioada 2007-2013, se ridică la peste 5,6 miliarde de euro. Sectorul apă/apă uzată din Axa 1 va beneficia de cea mai mare parte din fondurile europene alocate POS Mediu (60%). Cu toate acestea, riscurile ca sume importante din aceşti bani să se piardă sau să se utilizeze insuficient sunt foarte mari, din cauza caietelor de sarcini prost alcătuite.

De regulă, operatorii de servicii de apă şi canalizare apelează la un consultant atunci când vor să achiziţioneze un sistem informatic, însă de cele mai multe ori consultanţii nu sunt la fel de pricepuţi şi în ceea ce priveşte partea de tehnologie sau de definire de funcţionalităţi. Nici operatorii de apă şi canalizare nu ştiu cum să ceară de la consultanţii pe care îi angajează, astfel încât, în final, să primească o soluţie şi nu nişte cutii cu software.

Mai mult decât atât, în caietele de sarcini se solicită, de exemplu, crearea unui compartiment GIS, care să întreţină harta şi datele, sperând că toate informaţiile din companie vor putea fi gestionate de acest departament.

Această idee este respinsă de Maria Vişan, director implementare Intergraph Computer Services, care spune că soluţia nu este crearea unui compartiment GIS, a cărui sarcină să fie introducerea datelor primite de la celelalte departamente din companie: „100% din timp aceşti oameni vor încărca date şi niciodată nu vor fi la zi, pentru că sistemele de apă şi canalizare sunt vii şi se modifică continuu. În plus, dacă sunt specialişti IT, e posibil să introducă datele greşit. Atunci când colegii din celelalte departamente vor dori să le consulte activitatea şi vor găsi erori în baza de date îşi vor pune problema utilităţii acestui compartiment GIS”.

Sfatul Mariei Vişan este ca operatorii de apă şi canalizare să implice în activitatea de actualizare continuă a datelor toate departamentele care produc o modificare ce afectează configuraţia sau componenţa reţelei, datele despre clienţi, planurile de dezvoltare ale reţelei sau comunităţii pe care o servesc, indicatorii de calitate ai apei, datele despre avariile apărute şi lucrările executate etc. şi să solicite consultantului să includă aceste fluxuri de lucru şi informaţiile necesare, astfel încât aceştia să-şi poată construi documentaţia.

Un alt neajuns apare din cauza faptului că, de obicei, managerii nu sunt consultaţi în scrierea caietului de sarcini, iar ei sunt primii care se plâng de lipsa unor informaţii esenţiale, care să le fie generate de sistemul informatic şi care să îi ajute să ia decizii.

„Din ce am observat noi, caietele de sarcini sunt alcătuite în urma unor discuţii cu o persoană tehnică sau un inginer. Astfel, modelarea hidraulică ocupă aproape trei sferturi din cerinţe, celelalte cerinţe nici nu prea există”, spune Maria Vişan.
Pentru regiile de apă există pachete de programe foarte scumpe, cum sunt soluţiile de modelare hidraulică. În funcţie de diametrul conductei, de lungimea ei, de nivelul debitului de apă, de presiune, dotarea senzorilor în reţea etc. se poate calcula modul în care ar trebui să circule apa pentru a-şi păstra calitatea.

„Aceste softuri sunt foarte importante, pentru că ele rezolvă nişte probleme concrete într-o industrie foarte specifică, dar pericolul este ca inginerii care se ocupă de conceperea caietului de sarcini sau, în general, de cerinţele pentru sistemul GIS, să fie atât de orbiţi de partea practică legată de softurile de modelare hidraulică, încât să ignore, de fapt, partea cea mai importantă dintr-un sistem GIS, cea legată de managementul informaţiei. Competenţele regionale, interoperabilitatea, comunicarea cu alţi operatori şi managementul bazei de date nu se realizează numai prin utilizarea acestor pachete de programe specializate”, menţionează Maria Vişan.

De ce softurile de modelare hidraulică nu sunt suficiente?
Managerii, de regulă, atunci când află că departamentul IT vrea să implementeze un sistem GIS nu ştiu că o soluţie geospaţială le-ar putea rezolva o mare parte din problemele cu care se confruntă în procesul de luare a deciziilor. „Tabloul de bord” este acea sumă de informaţii sintetizate şi extrase din baza de date actuală, care trebuie prezentate managerului, iar acest lucru nu îl poate realiza nici un soft de modelare hidraulică. Ne lovim, aşadar, de vechea problemă a deciziilor manageriale, care nu sunt numai de natură tehnică. Pe baza tuturor informaţiilor luate din sistem, un manager poate lua decizii şi de altă natură: avem suficienţi abonaţi pentru a ne susţine financiar pe o anumită perioadă, sunt serviciile sau tarifele noastre suficient de bine gândite, conform consumului pe care-l avem, costurile cu întreţinerea sunt optime sau mai pot fi reduse etc.? Şi genul acesta de răspunsuri trebuie să poată fi oferite de soluţia geospaţială, nu doar cele legate de calculul, dimensionarea şi managementul reţelei.

Un manager poate vedea pe hartă, de exemplu, care sunt cartierele care au presiune scăzută la robinete şi din ce cauză. Poate observa că primeşte cereri de branşare din anumite zone unde compania nu are reţea şi atunci îşi poate elabora altfel pe criterii economice planurile de investiţii. Sau poate vedea că apar defecţiuni în mod repetat în acelaşi loc, fără ca acest lucru să fie legat neapărat de calitatea conductelor. O soluţie geospaţială îţi oferă vizualizarea problemei (unde se află) şi amploarea acesteia (ce echipamente şi zonă sunt afectate).

Practic, atunci când concepe sistemul informatic dorit, un operator de apă trebuie să ţină cont atât de ambele componente – softul de modelare hidraulică şi sistemul de management al informaţiei –, cât şi de legătura dintre ele şi să le acorde o importanţă egală, pentru că dacă softul de modelare hidraulică îţi spune cum trebuie să arate reţeaua, sistemul de gestiune a informaţiei îţi spune ce să faci cu ea.

Mai multe funcţionalităţi = cost mai mare al sistemului?
Specificarea listei exacte de funcţionalităţi în caietul de sarcini nu ar determina un cost mai mare al sistemului informatic?
Răspunsul Mariei Vişan este nu, pentru că un furnizor GIS care a implementat astfel de soluţii poate oferi implicit funcţiile respective. „Noi dorim detalierea tuturor funcţiilor şi nu milităm pentru caiete de sarcini schematice, simplificate şi generale care pot fi interpretate minimal sau maximal, în funcţie de buget. Acest lucru e spre binele tuturor celor care fac caiete de sarcini şi va favoriza furnizorii de GIS în general, versus oportuniştii de soluţii generice, cei care răspund la cerinţele din caietele de sarcini doar cu DA. Prin oportunişti înţeleg companii de software care nu au făcut niciodată soluţii geospaţiale pentru operatorii de apă şi care monitorizează licitaţiile, participând la toate, fără de fapt să înţeleagă foarte bine care sunt nevoile reale ale beneficiarilor. Companiile de apă trebuie să se protejeze de astfel de probleme, pe care le pot evita din start prin caietul de sarcini”, adaugă Maria Vişan.