.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Paşi necesari īn elaborarea unui plan de continuitate operaţională
Asigurarea continuităţii operaţionale este descrisă de specialişti drept un proces prin care sunt identificate principalele ameninţări la adresa desfăşurării activităţii unei organizaţii şi prin care sunt stabilite măsurile necesare pentru contracararea acestor amenintări. Obiectivul principal al acestui proces îl reprezintă continuitatea derulării activităţii şi reducerea la minim a impactului negativ asupra organizaţiei, produselor, publicului şi imaginii acesteia.
Business Continuity Management este o strategie pe care companiile trebuie să şi-o însuşească înainte de adoptarea concretă a unor unelte şi tehnologii. Ca orice strategie, continuitatea operaţională nu implică o simplă achiziţie, ci este un proces de implementare, nu este un produs, ci o stare pe care o companie o poate atinge şi care trebuie menţinută. “Existenţa unei strategii de Business Continuity Management asigură că organizaţia poate supravieţui în timpul şi în urma oricărui eveniment ce implică pierdere de date. De asemenea, această strategie este esenţială pentru crearea unui sistem comprehensiv de management al situaţiilor de urgenţă care să susţină procesele de business critice. Business Continuity Management şi Business Continuity Planning sunt de multe ori folosite ca sinonim pentru Disaster Recovery, deşi acoperă o problematică mult mai largă. BCM leagă toate componentele esenţiale necesare pentru a face faţă unui dezastru şi asigură funcţionarea neîntreruptă a proceselor de business şi serviciilor critice chiar şi în cazul unui colaps total al sistemului. Procesul de planificare pentru asigurarea continuităţii operaţionale trebuie să fie unul integrat, executat la nivelul întregii organizaţii, şi trebuie să includă analiza de impact asupra business-ului, planificarea pentru restartarea operaţiunilor, soluţii de recuperare a capacităţii economice, planuri de rezervă, sisteme de comunicaţii de criză, recuperare după dezastru, securitatea informaţiilor, managementul riscului şi managementul sistemelor informaţionale“, explică Puiu Leontescu, Technology Consultant Manager, EMC România(foto).
Planul de continuitate a activităţii reprezintă o colecţie de proceduri şi instrucţiuni de acţiune dezvoltate special pentru restaurarea activităţii unei organizaţii în caz de dezastru. Pentru a fi eficient, planul necesită testare, personal calificat şi resurse alternative disponibile.
,,Crearea şi menţinerea unui plan viabil de continuitate a afacerii este un factor esenţial pentru menţinerea integrităţii business-ului. Planificarea continuităţii activităţii începe cu evaluarea riscurilor potenţiale pentru afacere, cu impact asupra capacităţii de a furniza produse şi servicii clienţilor companiei. Având la bază o analiză financiară a impactului acestor riscuri, se pot prioritiza paşii necesari pentru reluarea activităţii după un dezastru sau o întrerupere. O altă etapă importantă o reprezintă evaluarea strategiilor şi a alternativelor disponibile pentru organizaţie, precum şi dezvoltarea costurile bugetare pentru aceste opţiuni. De asemenea, este important să se obţină, din partea conducerii, aprobările necesare pentru finanţarea, continuarea proiectului şi implementarea strategiilor selectate. Dezvoltarea şi implementarea planului de continuitate a afacerii nu pot fi considerate acţiuni suficiente, atâta timp cât acest plan nu este testat şi menţinut la zi, astfel încât să reflecte întotdeauna toate schimbările ce intervin într-o organizaţie”, afirmă Valentin Prodan, Infrastructure Solutions Presales Manager – S&T România(foto dreapta).
Etape importante în planificare sunt şi analiza riscurilor şi bugetarea proiectului. “Echipa de planificare ar trebui să pregătească o analiză de risc şi o analiză privind impactul din punct de vedere business, care să includă o serie de posibile dezastre, inclusiv ameninţări naturale, tehnice şi umane. Fiecare zonă funcţională a organizaţiei ar trebui să fie analizată, pentru a determina consecinţele potentiale şi impactul asociat mai multor scenarii de dezastru. Procesul de evaluare a riscului trebuie să evalueze, de asemenea, siguranţa documentelor şi aplicaţiilor critice, precum şi consecinţele care rezultă din pierderea de informaţii şi servicii. De asemenea, după ce au fost identificate riscurile, se pune întrebarea: <<Ce putem face pentru a le putea suprima şi care ar fi costurile?>>. Relevant într-un astfel de plan este că banii cheltuiţi în prevenire, valorează mai mult decât banii cheltuiţi pentru recuperarea în caz de dezastru“, ne-a declarat Dan Popa - Business Development Manager Information Management Infrastructure Solutions, StarStorage(foto).
Abordare etapizată
Derularea unui plan de continuitate operaţională poate diferi în funcţie de companie, tip de organizare, domeniu de activitate etc. Există însă standarde care stabilesc principalele etape ale acestui proces. Business Continuity Institute (BCI), cea mai importantă organizaţie a profesioniştilor din domeniu, a recunoscut un număr de 10 standarde pentru managementul continuităţii afacerii:
1. Iniţierea şi managementul proiectului, care stabileşte necesitatea unui plan de continuitate operational şi suportul/resursele necesare.
2. Identificarea riscurilor, analiza şi controlul acestora
3. Analiza de impact asupra afacerii, Business Impact Analysis (BIA), proces ce cuantifică riscurile identificate anterior şi stabileşte funcţiunile critice.
4. Dezvoltarea strategiilor de continuitate, ce iniţiază şi administrează procesul de selecţie a strategiilor alternative de recuperare a capacităţii operaţionale.
5. Operaţiuni şi intervenţii de urgenţă, ce dezvoltă şi implementează procedurile necesare în vederea stabilizării situaţiei.
6. Dezvoltarea şi implementarea planurilor de continuitate operaţională.
7. Program de training.
8. Actualizarea şi verificarea prin testare a planurilor de continuitate.
9. Relaţiile publice şi comunicarea cu mass media, angajaţi, clienţi etc.
10. Coordonarea cu autorităţile publice.
„Aceste standarde pot fi privite şi ca pasi în implementarea unui sistem de Business Continuity Management şi a unui plan de continuitate operaţionala. Mai mult, consider că primii 5 sunt absolut obligatorii”, afirmă Puiu Leontescu.
Echipa de proiect
Continuitatea operaţională nu este un plan care să necesite doar implicarea Departamentului IT. Toţi specialiştii afirmă că nu este un proiect tehnic, ci o problemă generală de business pentru depăşirea căreia este nevoie de participarea întregii companii.
,,Planul de continuitate trebuie <<agregat>> de un Management Recovery Team, care include reprezentanţi seniori pentru toate funcţiile critice ale organizaţiei şi specialişti din departamentele ce deţin responsabilităţi la nivelul întregii organizaţii: resurse umane, juridic, financiar, relaţii publice, comunicaţii, sisteme informatice, planificare strategică. Trebuie reţinut că fiecare din aceste departmente va avea propriul plan de continuitate”, afirmă Puiu Leontescu, EMC România.
Succesul unui plan de continuitate operaţională ţine de numeroase aspecte, iar implicarea factorilor decidenţi din cadrul organizaţie este unul dintre aceştia. „Top managementul trebuie să susţină şi să fie implicat în dezvoltarea procesului de recuperare în caz de dezastru. Managementul trebuie să fie responsabil pentru coordonarea planului de recuperare şi să se asigure de eficienţa acestuia în cadrul organizatiei. În dezvoltarea unui plan eficient trebuie investite timpul şi resursele adecvate. Resursele pot include atât elemente financiare, cât şi efortul personalului în cauză. O echipă de planificare ar trebui numită pentru a urmări dezvoltarea şi implementarea planului. Echipa ar trebui să includă reprezentanţi din toate diviziile funcţionale ale organizaţiei. Membrii cheie din comitet ar trebui să fie numiţi dintre managerii de operaţiuni şi cei de IT“, consideră Dan Popa, StarStorage.
Selectia echipei de proiect trebuie să asigure un echilibru de membri între comunitatea IT şi cea de business. Astfel, planul va acoperi cerinţele ambelor sectoare. Managementul trebuie să sprijine efortul de planificare şi să-i asigure succesul atât pe termen scurt, cât şi în timp. Aceasta înseamnă alocare de resurse pentru activităţi de documentare continua şi testare periodică. Mai mult, informaţiile despre planul de continuitate operaţională trebuie făcute accesibile tuturor membrilor organizatiei, astfel ca fiecare angajat să realizeze importanţa efortului şi să-şi asume rolul şi implicarea în succesul unui astfel de proiect.
(Dezbaterea subiectului va continua în următoarea ediţie)
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să īnvăţăm din această criză
