Revista >> Septembrie 2010 [Nr. 128] >> Educatie

Registrul Matricol Unic, un instrument util pentru guvernarea electronică

Alexandru Batali

18 Septembrie 2010

Prof. univ. dr. Radu Mircea Damian,
coordonator ştiinţific al RMU

Registrul Matricol Unic (RMU), unul dintre cele cinci proiecte strategice din învăţământul superior românesc, îşi propune realizarea unui sistem informatic integrat, unic la nivel naţional, privind participanţii din sistemul de învăţământ superior (SIS) din România, centrat, în primul rând, pe dinamica studenţilor. RMU va permite obţinerea unei imagini coerente a capitalului uman implicat în SIS, precum şi a unor informaţii detaliate ce vor sta la baza formulării şi implementării politicilor şi strategiilor din domeniul educaţiei. România va dispune, astfel, de un instrument important, care va stimula creşterea transparenţei şi competitivităţii SIS, facilitarea procesului de management al calităţii, prin date ce vor fi raportate în timp real. Prof. univ. dr. Radu Mircea Damian, coordonator ştiinţific al RMU, ne-a introdus în „laboratorul” acestui proiect, ocazie cu care am aflat care sunt rezultatele primelor „experimente”.

Cum se va reuşi prin acest proiect reformarea SIS?
În România, conceptul de reformă este privit în mod extrem de diversificat. Reforma nu înseamnă numai schimbare de structuri, ci, în primul rând, schimbarea în bine a unor mentalităţi, ceea ce este mult mai dificil. Printre acestea, corectitudinea datelor constituie suportul necesar, desigur nu şi suficient, şi care nu înlocuieşte preocuparea permanentă pentru calitate, pentru „lucrul bine făcut”.

RMU este, deci, o componentă a unui proces mai amplu de modernizare a SIS şi de corelare a acestuia cu viaţa economică şi socială. Subliniez, însă, că acest proiect nu este singurul proiect co-finanţat din fonduri structurale, care urmăreşte acest obiectiv. Menţionez că schimbările în bine în SIS şi în educaţie, în general, pot să apară numai ca rezultat al unor acţiuni ample, susţinute pe termen lung. Celelalte proiecte implementate la nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) se desfăşoară tocmai în acest scop.

RMU poate deveni singura modalitate prin care se poate evita eliberarea de diplome universitare false. Cât de importantă este pentru sistemul românesc de învăţământ componenta de credibilitate?
RMU nu este singura modalitate, dar constituie o „condiţie iniţială”, esenţială, pentru urmărirea traseului educaţional al studentului care intră în SIS. O diplomă falsă (ca document), obţinută fără ca absolventul să fi parcurs realmente întreg ciclul de pregătire universitară, este o noţiune diferită faţă de o diplomă eliberată „fără drept”. Aici, RMU poate avea un rol decisiv. Miza este deosebit de importantă pentru SIS din România, cuvântul cheie fiind într-adevăr „credibilitate”. Aceasta începe cu documentul de studii şi se termină cu setul de „rezultate ale învăţării”, pe care le numim în mod curent, şi poate puţin impropriu, şi „competenţe” dovedite de absolvent. Cele două aspecte sunt strâns legate, înscrierea efectivă la studii şi parcurgerea reală de către student a ciclului de studii fiind condiţii determinante pentru a putea spera în rezultatele aşteptate ale pregătirii.

Care vor fi principalele elemente care vor determina securizarea documentelor? Cum se va pune ordine în informaţiile din sistemul universitar prin crearea acestei baze naţionale de date?
RMU nu este un repozitoriu de documente, datele fiind stocate în baze de date. Din punctul de vedere al securităţii, RMU este construit plecând de la respectarea prevederilor legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal, la care se adaugă module de semnătură electronică. Securizarea bazei de date este în responsabilitatea directă a universităţii, la nivel local, şi a structurii de gestionare a RMU, la nivel naţional. Accesul se va face reglementat, prin proceduri controlate şi de către persoane abilitate, existând o componentă de trasabilitate a accesului. Astfel, sunt împiedicate tentativele de fraudă, fals etc. Menţionez că toate datele primare sunt înregistrate şi păstrate la universităţi, cu
respectarea legislaţiei privind protecţia datelor personale.

RMU va reprezenta, totodată, un instrument de realizare în România a ceea ce se cheamă guvernare electronică. Cum va funcţiona sistemul informatic integrat?
Într-adevăr, RMU este gândit şi ca instrument de „guvernare electronică” la nivel naţional, cu două componente integrate. Componenta locală, la nivel de universitate, extrage informaţii din bazele de date existente şi dă posibilitatea completării şi corectării acestora. Universităţile care nu au încă sisteme informatice dezvoltate vor dispune de o facilitate electronică pentru introducerea efectivă a datelor privind studenţii. Componenta centrală are un dublu rol în sistem: primeşte datele de la universităţi şi comunică cu acestea pentru actualizare, poate analiza global datele de sistem şi realiza rapoarte complete privind studenţii care sunt înscrişi în RMU.

Până în 2011, universităţile vor fi obligate să pună la dispoziţie datele tuturor studenţilor pe care îi au înscrişi. Cum au răspuns instituţiile din învăţământul superior faţă de această obligaţie? În ce stadiu se află procesul de centralizare a informaţiilor?
Procesul de centralizare a datelor reprezintă una dintre etapele finale ale proiectului, care va începe după instalarea completă a aplicaţiei informatice atât la universităţi, cât şi la structura centrală a RMU. Colectarea datelor se face etapizat, începând cu studenţii care intră în sistem în anul I şi cu studenţii care ies din sistem, ca absolvenţi ai ultimului an de studii. În această direcţie s-a făcut un pas important, universităţile având obligaţia, stabilită printr-un ordin al MECTS, să înregistreze la admiterea în anul universitar 2010-2011 toate informaţiile necesare RMU.

Proiectul şi, implicit, înfiinţarea RMU au fost bine primite de majoritatea universităţilor de stat şi particulare din România. Deşi participarea nu este în acest moment obligatorie, invitaţia a fost adresată tuturor instituţiilor de învăţământ superior, până în prezent răspunzând peste 80 de universităţi. Odată cu dezvoltarea aplicaţiei electronice ne aşteptăm ca numărul acestora să crească, având în vedere avantajele oferite de proiect, inclusiv materiale, în perspectiva de reglementare pe care o deschide proiectul Legii educaţiei. Discuţiile purtate cu confederaţiile studenţeşti legal constituite din România au fost deosebit de utile şi încurajatoare, studenţii au înţeles necesitatea acestui instrument şi faptul că, prin eliminarea posibilităţilor de fraudă, diplomele universitare pe care le vor obţine se vor bucura de o credibilitate sporită.

Care vor fi principalele beneficii rezultate din elaborarea RMU pentru diferite categorii: angajatori, studenţi, absolvenţi?
În sinteză, beneficiile principale ale RMU, pentru toate categoriile de beneficiari, ar putea fi enumerate după cum urmează:
• ordine - prin date exacte, în timp real şi la diferite momente de raportare; rezolvă astfel o problemă dificilă, numărul de studenţi având o anumită dinamică, iar momentele de raportare putând fi diferite, în funcţie de necesităţi (finanţare, calitate, fundamentări de decizii etc.);
• posibilitatea de raportare corectă - permite întocmirea de rapoarte care să reflecte anumite realităţi ale stării sistemului, constituind o bază de decizie pentru universităţi şi pentru politicile universitare;
• reducerea posibilităţii de fraudare - conferă încredere în diplomele româneşti, în beneficiul studenţilor, absolvenţilor şi angajatorilor, care vor avea posibilitatea să se informeze mai uşor şi mai sigur asupra datelor pe care absolvenţii le prezintă în cererea de angajare.

Care sunt rezultatele parţiale ale implementării acestui proiect? Ce au relevat analizele făcute la nivel instituţional, internaţional şi la nivelul autorităţilor şi instituţiilor centrale?
În prezent, proiectul se află în etapa de dezvoltare a aplicaţiei informatice (N. Red: de către SC Indaco Sistems SRL & SC CCT SRL), pe cele două componente. Nu cred că descrierea în detaliu a activităţilor desfăşurate, care au implicat un volum de muncă important, constituie obiectivul principal al acestei discuţii. Doresc să arăt numai că echipa proiectului a interacţionat în mod direct cu rectoratele şi cu reprezentanţii desemnaţi ai universităţilor. Iniţial, a fost elaborat şi transmis universităţilor un chestionar de analiză la nivel instituţional, în urma analizei căruia au fost stabilite tipurile de date care se vor colecta, cerinţele conceptuale pentru aplicaţiile electronice, cerinţele privind funcţionarea etc.