.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
In cursa pentru dezvoltarea noii generaţii de aeronave, INCAS câştigă altitudine prin parteneriate strategice
Cerinţele impuse transportului aerian, în perspectiva anilor 2050, determină o masivă reorganizare şi noi parteneriate în vederea dezvoltării noilor tehnologii asociate. O serie de iniţiative majore la nivel UE oferă o şansă unică de integrare a potenţialului de cercetare şi tehnologic existent în România în cadrul unor parteneriate strategice ce vizează un nou sistem de transport aerian. Despre recentele evenimente din acest domeniu, precum şi despre rolul activ pe care Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale "Elie Carafoli" (INCAS) îl are în dezvoltarea unei noi viziuni asupra tehnologiilor asociate noii generaţii de aeronave, am discutat cu directorul general, dr. Cătălin Nae, conducătorul unei instituţii emblematice pentru potenţialul de cercetare existent în România. 
Dr. Cătălin Nae, director general INCAS
INCAS are un rol activ în definirea unei noi concepţii privind viitorul transportului aerian. Care sunt principalele oportunităţi pentru România în perspectiva noilor parteneriate?
Evenimentele majore din ultimele 3 luni întăresc această nouă viziune. Participarea la IFAR - International Forum for Aviation Research, desfăşurat la Berlin, întâlniri ale grupurilor de lucru ACARE şi EREA, discuţiile din PC7 – Transport, dar mai ales perspectiva unei noi iniţiative UE în PC8 pentru dezvoltarea unei noi aeronave de transport aerian regional (cu integrarea majoră a Cehiei, României şi Poloniei, în parteneriat cu Germania, Olanda şi Austria), aduc în prim plan potenţialul deosebit pe care România îl are în acest domeniu. Se discută de noi asocieri şi parteneriate strategice, DLR - German Aerospace Centre depune eforturi importante în discuţii bilaterale cu potenţiali parteneri pentru un posibil acord politic (inclusiv în România, la INCAS şi Romaero), se pun bazele realizării unui document programatic pentru viitorul PC8, unde industria aeronautică din UE să-şi menţină pozitia de lider mondial în tehnologii avansate pentru un transport al viitorului.
În prezent există o susţinută activitate de redefinire a sistemului de transport aerian, atât în perspectiva recomandărilor ACARE (Advisory Council for Aeronautical Research in Europe) din Vision 2020/2050, cât şi în legătură cu direcţiile fundamentale de dezvoltare ce se vor regăsi în viitorul PC8. Din această perspectivă, INCAS a fost direct interesat să participe la elaborarea unei noi viziuni care să ofere o perspectivă nouă de dezvoltare a acestui sector, cu valorificarea potenţialului existent la nivel naţional.
Există în principal o viziune pe termen mediu asupra unei noi generaţii de aeronave de transport, cu tehnologiile asociate, asa cum sunt prezentate în JTI - Clean Sky. România este singura ţară din Europa Centrală si de Est care participa ca membru in JTI - CS, unde INCAS conduce un cluster format În parteneriat cu industria naţională (ROMAERO şi Avioane Craiova). Această participare permite un salt tehnologic deosebit la nivelul industriei, care vine în contact direct cu tehnologiile asociate unei clase de aeronave destinate anilor 2020, precum şi la nivel de concepţie, unde cercetarea are posibilitatea de a implementa tehnologii aflate pe diferite nivele de maturitate (TRL).
O direcţie de perspectivă pentru valorificarea potentialului R&D în aeronautică o reprezintă necesitatea decuplării creşterii emisiei de noxe de creşterea traficului aerian. Această decuplare este posibilă numai prin investiţie masivă în cercetarea fundamentală şi aplicativă pentru tehnologii specifice sectorului aerospaţial, în perspectiva anilor 2050. În acest context se lansează o iniţiativă comună a ţărilor din centrul Europei, care are ca obiectiv realizarea unui demonstrator tehnologic capabil să satisfacă cerinţele majore impuse unei noi generaţii de aeronave de transport aerian regional. Această oportunitate va reprezenta un obiectiv major în perspectiva implementării în cadrul viitorului program PC8.
Există şi o direcţie "de nişă" asociată preocupărilor INCAS. Dezvoltarea unui sistem de transport aerian regional în România, utilizând aeronave în categoria CS-23, a fost iniţiată prin proiectul CNTAR. Alături de master-planuri de dezvoltare pentru infrastructura unui astfel de sistem, INCAS a proiectat şi este în curs de a dezvolta un prototip pentru AeroTAXI, aeronavă destinată unui astfel de sistem de transport. Potenţialul industrial asociat acestor concepte suscită un interes masiv la nivel naţional şi internaţional şi reprezintă o direcţie de dezvoltare prioritară pentru INCAS.
Cine este INCAS şi cum se poziţionează în prezent pe piaţa R&D la nivel internaţional?
INCAS este cu siguranţă cel mai reprezentativ institut naţional de cercetări în domeniul ştiinţelor aerospatiale din România. Institutul are o tradiţie deosebită, începând cu primele colective de cercetare, înfiinţate în anii '50, coagulate la nivelul IMA - Institutul de Mecanică Aplicată şi IMFCA, în anii '60, şi până la INCREST, în anii 80, apoi prin ICSITAv către anii '90 şi IMFDZ spre anul 2000, dobândind la sfârşitul anului 2008 statutul de INCD ca instituţie de drept public.
Institutul se identifică cu cele mai reprezentative realizări în domeniul ştiinţelor aerospaţiale, atât la nivel de cercetare fundamentală, cât şi în dezvoltări tehnologice în parteneriat cu industria, în domeniul civil cât şi în cel militar. Institutul poartă amprenta unor personalităţi ştiintifice de nivel mondial, începând cu savantul Elie Carafoli şi până la acad. V.N. Constantinescu în zilele noastre.
În prezent INCAS are statutul de INCD şi este orientat către piaţa R&D în contextul integrării capacităţilor de cercetare la nivel UE. Politica de dezvoltare a Institutului se bazează pe strategia de dezvoltare Vision 2020/2050 elaborată de ACARE(Advisory Council for Aeronautical Research in Europe), precum şi pe exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală asociate principalelor realizări în proiectele civile şi militare.
Care sunt principalele realizări ale Institutului care evidenţiază potenţialul tehnologic de excepţie pe care INCAS îl are în domeniul ştiinţelor aerospatiale?
INCAS s-a dezvoltat ca institut de mecanica fluidelor şi cercetari aerospaţiale, în contextul acumulării unei mase critice pentru dezvoltări tehnologice asociate produselor aeronautice. În general se asociază realizările cu existenţa unor produse industriale, iar în acest context INCAS reprezintă autoritatea de proiectare pentru principalele produse aeronautice civile şi militare dezvoltate în România.
Aeronava militară IAR-93-Vultur, dezvoltată în parteneriat internaţional, a reprezentat renaşterea industriei naţionale la un nivel mondial de performanţă şi competitivitate. Proiectele ulterioare pentru avionul supersonic IAR-95 şi IAR-S au permis atingerea unui nivel critic în dezvoltarea tehnologică a momentului şi încununarea unei susţinute cercetări în instalaţii experimentale unice în sud-estul Europei. Aeronava IAR-99 Şoim a fost dezvoltată ca trainer în contextul redefinirii unei strategii de utilizare a aeronavelor pentru aplicaţii civile şi militare. Această aeronavă este în prezent în situaţia de a avea în dezvoltare un succesor (IAR-AT) bazat pe cerinţele operaţionale specifice unei noi generaţii de aeronave multirol.
De asemenea, toate aeronavele civile supuse certificării de tip au fost dezvoltate cu participarea INCAS, atât la nivel de experimentare în tunele aerodinamice, dar şi la faza de dezvoltare industrială. Realizări marcante în acest domeniu au la bază aeronava de transport turboprop IAR-705, precum şi dezvoltarea tehnologică asociată programului BAC-1-11/ROMBAC. Totodată, la nivelul aeronavelor GA (în categoria CS-23), INCAS a proiectat şi dezvoltat o întreagă serie de aeronave (ex. IAR-823, AG-6, Dracula), alături de cele mai reprezentative personalităţi din domeniul aeronatic din România.
În general, la nivelul realizărilor de produse aeronautice, INCAS este în poziţia de a-şi prezenta realizările prin simpla afirmaţie că acestea nu trebuie căutate în arhive, ele zboară.
Care sunt ariile de expertiză ale Institutului şi principalele direcţii de dezvoltare în contextul integrării la nivel internaţional?
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - inovație și excelență în educație și cercetare cu recunoaștere europeană- Academia Română – parteneriat științific cu academiile de ramură
- ICPE-CA: 20 de ani de evoluție și performanță ca institut național
- ICMET Craiova, 50 de ani de cercetare, dezvoltare și inovare în slujba electrotehnicii
- Internaționalizarea și perfecționarea modelului educațional UTCN prin parteneriate strategice cu SUA
- Excelența COMOTI, recunoscută la cel mai înalt nivel
Alte articole scrise de Alexandru Batali
- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - inovație și excelență în educație și cercetare cu recunoaștere europeană
- Adrian Cuțitei, director general adjunct SGS România: „Competitorul nostru cel mai mare este chiar statul român”
- ICPE-CA: 20 de ani de evoluție și performanță ca institut național
