Revista >> Octombrie 2010 [Nr. 129] >> Cover Story

Naţionala cercetătorilor din diaspora câştigă parteneriatul cu România

Alexandru Batali

19 Octombrie 2010

Noua ediţie a conferinţei „Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Învăţământul Superior din România“ (www.diaspora-stiintifica.ro), cu siguranţă cea mai importantă întâlnire din 2010 a comunităţii noastre ştiinţifice, a consolidat şi rafinat dialogul, colaborarea dintre lumea academică din ţară şi cea de peste hotare, şi, dintr-o perspectivă extinsă, procesul de orientare strategică şi reformă a cercetării româneşti. Considerată una dintre cele mai importante resurse de dezvoltare neutilizate ale României, diaspora ştiinţifică şi-a reafirmat dorinţa de a participa concret la construcţia sistemului CDI românesc şi a oferit şi de data aceasta idei şi soluţii cu valoare adăugată.

Din sensul opus, poate cel mai de substanţă mesaj venit din partea reprezentanţilor Guvernului şi al organizatorilor a fost acela că un viitor inteligent al României depinde de expertiza şi experienţa elitei academice din afara ţării şi de integrarea ei în elita academică românească. „Îndrăznesc să vă solicit o cât mai mare implicare personală în tot ceea ce înseamnă viaţa universitară şi ştiinţifică din România. Eu şi Guvernul României am identificat diaspora ştiinţifică drept una dintre resursele de dezvoltare ale României care sunt risipite cu nonşalanţă de 20 de ani. Depinde de acţiunile mele şi ale Guvernului, precum şi de dorinţa dumneavoastră de implicare ca România să profite din plin de tot ceea ce aţi acumulat cu greu în anii petrecuţi în străinătate.
Consider că a venit timpul modificărilor de substanţă şi nu doar al declarării bunelor intenţii. Este timpul ca resursele financiare să fie alocate pe baza unor criterii de performanţă, a excelenţei, iar feed-back-ul dumneavoastră asupra modului în care ne propunem să realizăm procesul de evaluare a cercetării din universităţi este esenţial”, a declarat Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.

Prof. univ. dr. Adrian Curaj, iniţiatorul acestei serii de Conferinţe şi director general al Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), a întărit ideea că activitatea desfăşurată de cercetătorii din diaspora în cadrul Workshop-urilor Exploratorii a fost deosebit de utilă, urmând să aibă o finalitate concretă:„Contribuţia pe care aţi adus-o în analiza criteriilor de evaluare a cercetării pe domenii specifice în universităţi, criterii ce vor sta la baza Exerciţiului Naţional de evaluare a cercetării în 2011, este foarte importantă pentru noi. Recomandările pe care le-aţi făcut vor fi utilizate în cadrul proiectului Doctoratul în Şcoli de Excelenţă - Evaluarea Calităţii Cercetării în Universităţi şi Creşterea vizibilităţii prin Publicare ştiinţifică în vederea stabilirii metodologiei finale”.

Prof. Adrian Curaj a invitat, totodată, comunitatea ştiinţifică de peste hotare să participe la proiectele de anvergură care se cristalizează în România în această perioadă: „De mult timp ne spunem unii altora că dorim să colaborăm. În momentul de faţă avem şi programe importante, prin care România poate face diferenţa în ştiinţă şi tehnologie. La Măgurele, în cadrul proiectului ELI, vom construi cel mai puternic laser din lume cu aplicaţii în fizica nucleară. Deja 100 de oameni de ştiinţă din toată lumea, inclusiv români din diaspora, au lucrat împreună cu cercetătorii de pe platformă şi au realizat Cartea Albă ELI-RO Nuclear Physics. Situat la frontiera cunoaşterii ştiinţifice şi a celei tehnologice, Proiectul Măgurele, pus în practică, va genera dezvoltare regională, va crea concentrare mare de resurse ştiinţifice şi tehnologice, locuri de muncă high-tech şi va contribui la o concentrare de resurse de care România are nevoie. Cred că în zona respectivă se vor utiliza resurse din fonduri structurale, pe care România nu le va putea utiliza în actualul ciclu 2007-2013. Va putea fi o concentrare de aproape 1 miliard de euro în următorii 5-7 ani, iar România va putea avea o <<poveste de succes>> privind clusterele high-tech, concentrare de resurse cu impact asupra inovării.

Al doilea proiect major pe care l-am gândit şi pe care am reuşit să-l punem anul acesta pe agenda europeană este Centrul Internaţional pentru Studii Avansate Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră, infrastructură de cercetare interdisciplinară, pe care dorim să o dezvoltăm cu banii din fonduri structurale prevăzuţi pentru perioada 2014-2020. În felul acesta vom putea valorifica atât un capital natural unic al României, cât şi capitalul uman de excepţie!”

La rândul sau, prof. univ. dr. Sorin Dimitriu, vicepreşedinte al CCIR şi preşedintele CCIB, şi-a exprimat convingerea că, atât în cadrul Workshop-urilor Exploratorii, cât şi în cadrul lucrărilor în plen, au fost create premisele realizării unor proiecte internaţionale inter- şi transdisciplinare, a căror implementare va conduce nu numai la o mai bună promovare a cercetării româneşti, la o mai mare vizibilitate pe plan extern a specialiştilor români, ci şi la atragerea către munca de cercetare a unor tineri specialişti. „Dezvoltarea durabilă a României depinde în mare măsură de munca dumneavoastră, a cercetătorilor. Strategia în domeniul cercetării-dezvoltării trebuie să indice nişe de piaţă, în care experienţa cercetătorilor români, din ţară şi din străinătate, să fie valorificată cu succes. Dacă şi statul îşi îndeplineşte rolul catalizator, acordând o serie de stimulente, beneficiile nu vor întârzia să apară pentru toate părţile implicate”, a subliniat Sorin Dimitriu.

Dialogurile pe care le-am avut cu conducătorii de Workshop-uri şi cu cei mai activi reprezentanţi ai diasporei ştiinţifice au reuşit să compună puzzle-ul acestei manifestări, format din sensuri, noutăţi, beneficii şi sugestii - piese pe care le-am considerat drept cele mai relevante în încercarea de a ajunge la esenţă.