Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Noi tendinţe īn e-guvernare

20 Octombrie 2010



E-guvernarea reprezintă, în acest moment, marea provocare a Europei, fiind un rezultat al activităţii de cercetare şi, ca atare, se poate considera a fi un domeniu aflat în plină dezvoltare. În cadrul Strategiei Comunitare de Orientare pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană a pus accentul pe oferirea unor servicii publice eficiente şi efective; în particular pe e-Guvernare, e-Learning şi e-Health, care au un impact semnificativ asupra creşterii economice şi în facilitarea efectivă a accesului cetăţenilor la servicii.

În general, există cinci factori care influenţează progresul în domeniul e-Guvernării: conectivitatea şi infrastructura tehnologică; viziunea de e-Guvernare, care să conţină obiective şi strategii eficiente de dezvoltare; mediul legal şi de afaceri; educaţia şi instruirea; resurse financiare adecvate.



În 2006, Comisia Europeană a adoptat Planul de Acţiune „i2010 eGovernment” (Accelerarea e-Guvernării în Europa în beneficiul tuturor). Acest plan definea cinci priorităţi:
• Nici un cetăţean să nu fie exclus: avansează ideea incluziunii prin e-Guvernare, astfel încât până în anul 2010 toţi cetăţenii să beneficieze de servicii de încredere, inovative;
• A face din eficienţă şi eficacitate o realitate – asigurarea până în 2010 de mai multă satisfacţie utilizatorilor şi transparenţă;
• Implementarea unor servicii cu un mare impact atât pentru cetăţeni, cât şi pentru lumea afacerilor – până în 2010, 100% din public le va putea procura electronic, cu 50% rată actuală de utilizare şi cu încheierea unor acorduri de cooperare pentru asigurarea unor servicii on-line de calitate tuturor cetăţenilor;
• Facilitarea accesului cetăţenilor şi lumii afacerilor, până în 2010, la servicii publice sigure, securizate şi interoperabile, care să permită accesul autentificat de-a lungul Europei;
• Întărirea participării la luarea democratică a deciziilor – până în 2010 vor trebui puse la dispoziţia cetăţenilor mijloace pentru facilitarea dezbaterii efective publice şi pentru participarea în regim democratic la actul decizional („e-democraţia”).


România nu este inclusă în acest plan de acţiune, dar are un drum lung de parcurs până la a realiza, la rândul ei, o parte din punctele acestei strategii.


Accentul în e-Guvernare s-a mutat de la „oferta de servicii prin internet”, către surprinderea „impactului programelor de e-Guvernare pentru oferirea unor servicii de mai bună calitate clienţilor, mai eficient şi în condiţii de incluziune socială”. O tipologie specifică serviciilor de e-Guvernare cuprinde e-administraţia; e-democraţia; e-asistenţa.


În Europa se remarcă progrese evidente în dezvoltarea noilor servicii inovative. Un bun exemplu îl constituie sistemul suedez de servicii de impozitare, care combină canalul online cu serviciile telefonice şi cu SMS-urile. Oferta de servicii publice online, aşa cum a fost definită cu ani în urmă, constituie acum o realitate a modelelor de distribuţie a serviciilor de această factură în UE. În prezent, se conturează o nouă direcţie în cele mai avansate guvernări – dezvoltarea serviciilor inteligente centrate pe utilizator.


Schimbul de experienţă în contextul existenţei unor reţele inter-regionale şi diseminarea unor experienţe de bună practică prin intermediul unor „reţele de excelenţă” pot asista unele ţări precum România pentru promovarea unor noi forme de guvernare şi de democraţie (de exemplu e-democraţia), care să aibă în vedere şi rolul important al autorităţilor locale şi al societăţii în ansamblu.

Iniţiative tehnologice
Iniţiativele tehnologice comune sunt un mod nou şi inteligent de a coopera în vederea atingerii scopurilor stabilite de către liderii europeni în cadrul strategiei de la Lisabona, privind creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă.


Iniţiativele tehnologice comune sunt parteneriate între sectoarele public-privat realizate la nivel european pentru abordarea domeniilor strategice în care cercetarea şi inovaţia sunt esenţiale pentru competitivitatea europeană.


Piaţa sistemelor informatice integrate, de exemplu, se confruntă cu provocări fără precedent, cu presiuni concurenţiale dure din partea actorilor globali existenţi şi nou intraţi pe piaţă, precum şi cu numărul şi complexitatea crescute ale sistemelor şi aplicaţiilor integrate. Structura actuală a industriei UE în acest sector este extrem de fragmentată şi nu asigură cadrul necesar pentru a face faţă acestor provocări. Acesta este scopul iniţiativei tehnologice comune ARTEMIS. ARTEMIS vizează consolidarea industriei europene şi întărirea poziţiei sale de lider mondial în tehnologiile informatice integrate. Se aşteaptă ca impactul economic în termeni de locuri de muncă şi creştere economică să depăşească 100 de miliarde de euro în următorii zece ani.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite