Spre o strategie naţională în nanotehnologii
La începutul anului 2010, la iniţiativa ANCS, a avut loc o întâlnire cu specialiştii interesaţi de domeniul nanotehnologiilor. Totul a plecat de la ideea că acest domeniu nou şi atractiv ar putea deveni prioritar pentru cercetarea românească. Evenimentul s-a desfăşurat pe 12 ianuarie 2010, în amfiteatrul Bibliotecii Academiei Romane. În deschidere au luat cuvântul (Foto 1) Acad. Ionel Haiduc, Preşedintele Academiei Romane, Prof. Dr. Ing. Adrian Curaj, Preşedintele ANCS, şi Acad. Dan Dascălu, autorul acestor rânduri. La această întâlnire au participat 187 persoane, din 56 instituţii, dintre care 111 specialişti din 18 INCD-uri, 36 din 12 universităţi, 17 din 9 institute ale Academiei, 13 din 12 firme (Foto 2). Un număr şi mai mare de specialişti (circa 270) s-au declarat interesaţi de problematica acestui eveniment şi au completat un chestionar care a prilejuit o primă anchetă în domeniu. Pe site-ul www.romnet.net/nano s-a creat o pagină Extranet (cu parolă) care a permis schimbul de informaţii între cei interesaţi. În săptămânile următoare au avut loc şi ale evenimente legate de domeniu (a se vedea pagina de web de mai sus), în aşteptarea unei competiţii pentru finanţarea un “studiu prospectiv”, care ar fi urmat să evalueze resursele naţionale în domeniu şi să elaboreze propuneri pentru o strategie în domeniu.
Foto 1
Deşi cu o anumită întârziere, această competiţie a avut loc şi s-a selectat pentru finanţare propunerea “Nanotehnologii în Romania: studiu prospectiv” (acronim NANOPROSPECT), redactată de un consorţiu. Coordonatorul propunerii este INCD-Microtehnologie, iar din consorţiu mai fac parte alte 6 institute naţionale, precum şi 4 universităţi (din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara).
Ce urmăreşte acest proiect şi în particular, care sunt subiectele dezbaterii menţionate mai sus? Principalele obiective ale “studiului prospectiv” sunt: (a) evaluarea potenţialului de care dispune ţara noastră în domeniu; (b) identificarea – pe cât posibil într-un proces care să implice beneficiarii acestor tehnologii - a acelor direcţii de cercetare care sunt promiţătoare pentru România; (c) elaborarea unor recomandări pentru o strategie pe termen mediu (până în 2020).
Dar ce este nanotehnologia? Nanotehnologia (NT) asigură crearea şi utilizarea de materiale, dispozitive şi sisteme prin controlul materiei la scară de lungimi a nanometrilor, adică la nivelul atomilor, moleculelor şi structurilor supramoleculare. Esenţa NT constă în abilitatea de a lucra la aceste nivele pentru a genera structuri mai mari cu o organizare moleculară fundamental nouă.
Foto 2
Progresul domeniului în ultimul deceniul a fost fenomenal. Ratele anuale de creştere în perioada 2000 – 2008 au fost de 25% în finanţarea CD, de 25% în numărul de cercetători, 20-25% în articole, 35% în brevete şi de 25% în produse pe piaţă. Se estimează că în anul 2015 numărul de cercetători în domeniu va ajunge la 2 milioane, finanţarea globală în CD va fi de circa 70 mld. dolari, în timp ce piaţa pentru produsele “nano” va fi de 1000 mld. dolari (M.C. Roco, “Long-term view of nanotechnology development”, EU-US Workshop, Hamburg, 23-24 June 2010.)
Progresele sunt şi de ordin calitativ. Dacă în perioada 2000 – 2005 au dominat structurile “nano” pasive, cu 2006 au apărut structurile active (de exemplu, actuatori, dispozitive din electronica moleculară, structuri adaptive etc.), iar din 2010 se face trecerea spre nanosisteme (robotică, sisteme evoluţionare etc.). Evoluţia este către autoasamblare, ţesuturi şi sisteme senzoriale artificiale, terapie celulară cu nanodispozitive. O a patra generaţie (nanosisteme moleculare) este aşteptată din 2015, an în care (NMP EAG position paper in future RTD activities in NMP, European Commission, Nov. 2009) jumătate din noile materiale şi procese avansate vor fi dezvoltate prin controlul la scară “nano”, adică prin NT.
Acad. Dan Dascălu
Director general al INCD-Microtehnologie
Directorul proiectului NANOPROSPECT
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)