Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Producătorii europeni din sectorul telecom, ameninţaţi de concurenţa chineză

20 Octombrie 2010



Uniunea Europeană îşi vede tot mai des interesele ameninţate de concurenţa chineză. Astfel, alături de discuţiile legate de raportul euro-yoan, în cadrul summit-ului Europe-Asia de la Brussel s-au dezbătut şi unele divergenţe pe tema exporturilor prea ieftine ale principalelor companii chineze din domeniul telecomunicaţiilor.

Importurile europene de echipamente de telecomunicaţii „made in China“ au crescut considerabil în ultimii ani, ajungand la circa 30% din piaţa generală a dispozitivelor wireless, însă cu valori de peste 80% pe anumite nişe (informaţii conform European Metalworkers Federation).


Echipamentele wireless reprezintă aproape jumătate din piaţa de infrastructură telecom. Pe această piaţă, în Q3 2008 companii europene precum Ericsson, Nokia Siemens Networks şi Alcatel Lucent deţineau o cotă de piaţă de circa 82% la nivel EMEA (Europe, Middle East and Africa), în timp ce producătorii chinezi Huawei şi ZTE acopereau circa 12%. Un an mai târziu, în Q3 2009, situaţia s-a schimbat considerabil, producătorii chinezi dublându-şi cota de piaţă la 24%, în timp ce producătorii europeni au scăzut la 70%. Evoluţia a fost similară şi pentru alte categorii de produse de reţelistică. Pentru echipamente destinate reţelelor de fibră optică, cotele de piaţă erau în Q2 2008 de: EU 52,2% - China 19,5%, iar în Q2 2009 EU 48,4% - China 23,3%. Tendinţa s-a accentuat în ultimul an, producătorii chinezi înlocuind vendorii europeni în majoritatea proiectelor derulate în Belgia, Franţa, Italia, Norvegia şi Portugalia, precum şi în majoritatea ţărilor est-europene. În 2010, procentul deţinut de producătorii chinezi este prognozat la peste 30%.


Acuzele companiilor europene
Companiile şi asociaţiile europene de profil nu puteau rămâne fără replică şi, în acest context, au fost depuse mai multe plângeri la Comisia Europeană cu privire la concurenţa neloială practicată de companiile chineze. Mai concret, acuzele se îndreaptă către producătorii Huawei şi ZTE, care şi-au permis preţuri de dumping pe piaţa europeană în urma unor facilităţi fiscale oferite de autorităţile chineze şi a unor împrumuturi neperformante primite prin intermediul băncilor chineze controlate de stat. Aceste subiecte au fost abordate, de asemenea, în cadrul summitului Europe-Asia, însă puţin probabil ca o serie de măsuri concrete să fie adoptate.


Situaţia este totuşi mai veche şi apasătoare, cu precădere asupra firmelor mici. În luna iunie, Comisia Europeană lua în considerare aplicarea unor taxe pentru o serie de produse de telecomunicaţii made in China. Printre acestea se aflau modemurile wireless care permit conectarea unui PC la o reţea GSM/3G. Episodul a început prin plângerea companiei belgiene Option Wireless Technologies, singurul producător european de modemuri WWAN (Wide Area Wireless Network), împotriva companiilor Huawei şi ZTE şi a intenţiilor acestora de acaparare a pieţei europene prin preţuri de dumping.


Cazul Option, de la 70% la 5% cotă de piaţă
Option, a cărei cotă de piaţă s-a redus de la 70% în 2006 la doar 5% în 2009, acuză companiile chineze că sunt subvenţionate de stat, atât prin politici fiscale preferenţiale, cât şi prin proiecte de cercetare. Mai mult, ambele companii au primit în ultimii ani împrumuturi considerabile din partea unor bănci chineze controlate de autorităţi. Astfel, în martie 2009, compania ZTE a primit din partea Export and Import Bank of China un împrumut de 15 miliarde USD chiar dacă avea o cifră de afaceri de doar 8,4 miliarde USD. Similar, în septembrie 2009, compania Huawei, cu o cifră de afaceri de 22 miliarde USD, a primit din partea China Development Bank un împrumut de 30 miliarde USD, ambele finanţări, atât ca volum cât şi ca termeni de rambursare, fiind puţin probabile pentru o economie de piaţă, conform estimărilor companiei Option. Plângerea oficială afirmă că doar în urma unor astfel de subvenţionări mascate companiile chineze au avut posibilitatea să-şi vândă produsele pe piaţa europeană la preţuri subevaluate. Spre exemplu, preţul mediu al unui modem wireless oferit de cele două companii chineze este de doar 20 Euro în timp ce Option, care de asemenea produce echipamentele proprii în China, trebuie să vândă la un preţ aproape dublu pentru a obţine un profit de 10-15%. Dacă în 2006, cu 70% marketshare Option avea o poziţie dominantă pe piaţa europeană, în doar câţiva ani a fost scoasă brutal din afaceri de compania Huawei. Huawei a început să producă modemuri wireless în 2005, dar printr-o politică comercială agresivă a devenit al doilea producător global, acaparând şi piaţa europeană cu peste 50% marketshare. În acest context, Option a fost nevoită să concedieze mai bine de două treimi din cei circa 800 de angajaţi.


Plângerea Option reprezintă doar un început, deoarece creşterea generică pe piaţa de infrastructură a companiilor chineze amintite anterior devine tot mai îngrijorătoare pentru mediul de afaceri european. European Metalworkers Federation consideră, de asemenea, că producătorii chinezi practică o concurenţă neloială, însă nu are în plan depunerea unor plângeri către Comisia Europeană, după modelul Option. Federaţia consideră însă că extinderea companiilor chineze este o ameninţare la adresa economiei europene şi că EU ar trebui să impună o politică mai prohibitivă în ceea ce priveşte pătrunderea companiilor străine pe piaţa europeană în termeni legaţi de protejarea locurilor de muncă, subsidii, conservarea mediului, securitate etc.


Totuşi, companiile europene mari, precum Nokia-Siemens sau Alcatel-Lucent, nu par a fi interesate de iniţierea unui demers juridic împotriva producătorilor chinezi. Aceste companii au activitate globală, inclusiv în China, şi au relaţii de parteneriat atât cu Huawei, cât şi cu ZTE, considerându-se mai mult companii globale decât europene.


Reacţia chineză
Răspunsul părţilor chineze implicate nu a întârziat să apară şi a fost, în mod evident, o negare a acuzelor aduse de Option. Reprezentantul oficial al Huawei a declarat că acuzaţiile sunt nefondate, iar succesul companiei se bazează pe o activitate intensă de inovare şi cercetare, precum şi pe o predicţie mai exactă a tendinţelor şi a oportunităţilor aduse de tehnologia 3G. Mai mult, reprezentantul Huawei pentru Europa a afirmat că Huawei a avut capacitatea să genereze parteneriate mai solide cu marii operatori europeni de telecomunicaţii, că politica comercială nu este una de dumping, iar operaţiunile din Europa sunt profitabile.


Pasivitatea EU
Probabilitatea ca poziţia EU să fie una foarte fermă este redusă. EU a devenit cel mai important partener de afaceri al Chinei. Conform unui raport prezentat de Newsweek, EU a depăşit USA ca volum de afaceri în China cu 306 miliarde USD faţă de 243 miliarde, valori aferente lunii iulie 2010. EU derulează 3 investigaţii diferite pe tema concurenţei neloiale, însă interesele mult prea ridicate din cadrul relaţiilor comerciale vor împiedica adoptarea unor măsuri punitive. Reprezentantul Ministerului Comerţului din China, declara în cadrul summitului Europe-Asia că: ,,investigaţiile Comisiei Europene vor influenţa bunul mers al comerţului între cele două părţi şi vor afecta interesul consumatorilor europeni, precum şi prietenia EU-China.“


(sursa informaţiilor: raportul 2010 al European Metalworkers Federation)



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite