Revista >> Noiembrie 2010 [Nr. 130] >> Lumea Geospatiala

Companiile de apă şi soluţiile geospaţiale: de la hartă, la tabloul de bord

Luiza Sandu

01 Decembrie 2010

Modelare hidraulică integrată în mediu GIS

Compania de apă SOMEŞ şi S.C. AQUASERV S.A. Tulcea au demarat anul trecut implementarea unor soluţii geospaţiale pentru sistemele de alimentare cu apă şi canalizare. Ambele proiecte, atât cel de la Someş, cât şi cel de la Tulcea, au fost finanţate din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

Graţie proiectelor finanţate prin intermediul acestui program, companiile de apă au început să angajeze consultanţi internaţionali specializaţi în proiectarea infrastructurii de apă şi în managementul proiectelor de modernizare a acestei infrastructuri. Aceste proiecte conţin componente dedicate soluţiilor GIS, ceea ce a generat o oportunitate pentru companiile de software specializate în astfel de soluţii.

„Ne aşteptăm, în aceste condiţii, la o redesenare a acestei pieţe şi la un salt calitativ semnificativ, datorat acestui context. Pe de altă parte, chiar extinderea infrastructurii şi transformarea companiilor de apă în operatori regionali vor impune un nou nivel al cerinţelor acestora faţă de sistemele de management, inclusiv faţă de cele geospaţiale”, precizează Marcel Foca, Director General Intergraph Computer Services (ICS).

De ce este un sistem geospaţial vital pentru companiile de utilităţi?

Planificarea, proiectarea, extinderea, operarea şi repararea unei reţele de utilităţi sunt operaţiuni complexe, în primul rând pentru că infrastructura se întinde pe o suprafaţă geografică mare. De aceea, majoritatea problemelor şi întrebărilor venite din partea managementului se referă la localizarea infrastructurii: „Unde?”. În mod tradiţional, hărţile pe format hârtie au fost utilizate pentru localizarea infrastructurii, dar cerinţele actuale impun un grad ridicat de automatizare a lucrului cu harta, în special după aderarea la Uniunea Europeană, care a impus tuturor operatorilor necesitatea dezvoltării unor baze de date geospaţiale. În activitatea unei companii de apă, în toate compartimentele instituţiei apar zilnic întrebări critice: Care este necesarul de lucrări de întreţinere şi reparaţii al nodului X din reţea? Care este cel mai apropiat punct al infrastructurii noastre faţă de locul în care un nou client ne solicită serviciile? Este acea infrastructură apropiată capabilă să răspundă noilor cerinţe? Ce s-a defectat? Cine este afectat? Cât de critică este situaţia? Unde este localizat defectul? etc. Sistemul geospaţial oferă în timp util răspunsuri la astfel de întrebări, afişându-le în harta inteligentă şi oferind astfel echipelor manageriale suportul necesar deciziilor operaţionale şi strategice.

Tabloul de bord sau ce poate oferi acum o soluţie geospaţială

Companiile de apă repetă astăzi, în-tr-un fel, ciclul de evoluţie în utilizarea informaţiei geospaţiale prin care au trecut administraţiile locale în ultimii zece ani: au pornit de la soluţii punctuale, la nivel de compartiment sau de problemă individuală, de obicei bazate pe licenţe desktop utilizate de un număr limitat de specialişti, şi au ajuns prin paşi succesivi la soluţii enterprise, care distribuie informaţia geospaţială la nivelul întregii instituţii, urmând ca în faza următoare să permită comunicarea geospaţială cu parteneri instituţionali (în cazul de faţă primării şi alte companii de utilităţi).

Pentru companiile de apă, acest lucru înseamnă trecerea de la licenţe desktop, de obicei de aplicaţii de tip CAD şi licenţe de modelare hidraulică, la soluţii complexe, care integrează, inclusiv în mediul web, funcţionalităţi pentru compartimente cu nevoi diferite şi care trebuie să permită găsirea răspunsului la întrebări „geospaţiale”, cum sunt: Câte intervenţii/avarii au avut loc în ultimii 3 ani pe acest tronson de reţea? Ce zonă a reţelei trebuie reabilitată/modernizată/ înlocuită în anul următor? Care este zona de impact în cazul racordării noului complex rezidenţial? Care au fost costurile de întreţinere din acest an pentru tronsonul acesta de reţea? etc.

Pornind de la această observaţie, ICS propune companiilor de apă soluţii care să permită gestiunea integrată, într-un sistem unic, îmbogăţit cu funcţionalităţi avansate de modelare hidraulică integrată în mediul GIS. Acest lucru permite o integrare şi mai bună a informaţiilor tehnice cu celelalte tipuri de informaţii gestionate, permiţând afişarea, procesarea şi analiza, în aceeaşi hartă digitală, a tuturor informaţiilor legate de reţeaua de apă, indiferent de care departament sunt gestionate. Toate acestea având la bază banca de date geospaţiale de tip enterprise, accesibilă inclusiv prin aplicaţii web şi distribuită la nivelul întregii instituţii.

Şi cum responsabilităţi regionale înseamnă pentru un operator şi comunicare interinstituţională, este important de ştiut că o soluţie geospaţială modernă oferă şi mijloacele necesare schimbului de informaţii între instituţiile implicate în gestiunea unei regiuni. Cu o soluţie geospaţială deschisă şi interoperabilă, administraţiile locale, Institutul Naţional de Statistică, Regia Naţională a Pădurilor etc. pot alerta şi primi alerte, pot trimite şi primi alte informaţii de interes de la companiile de gestionare a apelor prin comunicare directă între sistemele lor informatice, contribuind astfel nu numai la un mai bun management al teritoriului, dar şi la realizarea Infrastructurii naţionale de date geospaţiale (INSPIRE).

În viziunea ICS, un sistem geospaţial poate oferi echipelor manageriale ale companiilor de apă un adevărat tablou de bord, care integrează toate informaţiile din principalele domenii de activitate (mentenanţă, investiţii, alerte la avarii, autorizări, patrimoniu, informaţii de la alte instituţii etc.), permiţând nu numai corelarea activităţilor companiei cu cele ale companiilor colaboratoare sau partenere, ci şi ridicarea acesteia la nivelul marilor operatori europeni.
Compania de apă Oradea – pionier În informatizarea managementului reţelei proprii