.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
IBM şi Universitatea Tehnică Zürich deschid un Centru de Cercetare în nanoştiinţă
Demarată la începutul anilor ’80, nanoştiinţa devine tot mai importantă în evoluţia globală a omenirii, atât prin gradul ridicat de aplicabilitate curentă cât mai ales prin perspective. Aşteptările în ceea ce priveşte nanotehnologiile sunt foarte mari, în termenii apariţiei unor noi materiale şi dispozitive care să revoluţioneze domenii diverse precum: electronica, medicina, IT-ul etc. Analizele economice arată că nanotehnologiile, care generează astazi un volum de afaceri de 220 miliarde USD, vor înregistra constant o creştere de 25-30% în următorii ani.
Pe baza unei investiţii de 90 de milioane de euro, IBM şi Universitatea Tehnică Zürich (cunoscută drept MIT-ul european) au iniţiat un proiect multianual de cercetare în nanotehnologii, orientat atât către explorarea domeniului, cât şi către o cercetare cu aplicabilitate comercială pe termen scurt. Proiectul prevede construcţia unui laborator complex în cadrul campusului IBM Research Zürich, dotarea acestuia cu instrumente de maximă performanţă, precum şi cooptarea unei echipe de cercetători şi ingineri.
Parteneriat industrie-mediul academic
Proiectul se doreşte un model de colaborare între industrie şi mediul academic, replicabil în oricare altă ţară europeană. IBM şi Universitatea Tehnică Zürich îşi vor uni forţele pentru înţelegerea bazelor ştiinţifice a structurilor sub 100 de nanometri (de circa 400 de ori mai mici decât firul de păr uman) ce pot fi aplicate oricăror tehnologii specifice industriei IT. Centrul va fi construit în Rüschlikon lângă Zürich, lucrările fiind programate pentru finalizare în primăvara anului viitor. Spaţiul total de lucru va avea peste 6.000 mp, dintre care 1.000 mp vor fi alocaţi laboratoarelor. O treime din investiţia iniţială este alocată dotării cu echipamente. În cadrul facilităţii va funcţiona şi una dintre cele mai performante camere „noisefree“ existente la nivel global.
Experimentele din domeniul nanotehnologiei sunt extrem de sensibile la perturbaţiile externe (vibraţii, radiaţii electromagnetice, fluctuaţii de temperatură etc.), iar existenţa unui spaţiu complet izolat este necesară pentru funcţionarea optimă a echipamentelor. Centrul de Cercetare IBM va avea 3 astfel de camere, pentru construcţia fiecărei fiind alocată suma de 1 milion de euro, care vor permite obţinerea unui câmp electromagnetic sub 5 nano Tesla (1/10.000 din valoarea câmpului energetic al Pământului), precum şi păstrarea unui nivel de temperatură constant (variaţie de cel mult 0,1 grade Celsius la nivelul unei ore).
Direcţii de cercetare
Din punct de vedere operaţional, clădirea va fi gestionată de IBM, iar Universitatea Tehnică Zürich va închiria spaţiul necesar pe o perioadă de cel puţin 10 ani. În cadrul centrului se vor derula atât proiecte comune, cât şi individuale. Proprietatea intelectuală asupra rezultatelor cercetărilor va fi în funcţie de implicarea în proiecte. Centrul de Nanotehnologie se va focaliza pe mai multe direcţii: MEMS (Micro-Electro-Mechanical Systems) NEMS (Nano-Electro-Mechanical Systems), nanofire şi nanotuburi, magneto-electronică, la nivel teoretic şi practic.
Centrul se încadrează în categoria clădirilor verzi şi este conform standardelor Minergie, prin utilizarea panourilor fotovoltaice, a pompelor de căldură geotermală şi a ferestrelor cu sistem de recuperare a căldurii.
IBM Research Center şi Premiile Nobel
Centrul de cercetare IBM Zürich are o tradiţie bogată în domeniul nanotehnologiei, fiind unul dintre cele mai importante centre mondiale de acest gen. În 1986, Gerd Binning şi Heinrich Rohrer, doi cercetători ai acestui centru, au primit Premiul Nobel în Fizică pentru dezvoltarea primului microscop cu efect de tunel (scanning tunneling microscope) care a permis observarea imaginilor la nivel atomic. Pe baza acestui instrument, în centrul de cercetare IBM de la Zürich s-a înregistrat prima manipulare voluntară a unui atom din istoria omenirii, deschizându-se practic domeniul nanoştiinţei. În 1987, a fost obţinut un al doilea Premiu Nobel pentru descoperirea unei noi categorii de semiconductori.
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să învăţăm din această criză
