Revista >> Decembrie 2010 [Nr. 131] >> Cercetare

Prin conectarea la cele mai mari infrastructuri europene de cercetare, fizica românească se afirmă în elita fizicii mondiale

Alexandru Batali

16 Decembrie 2010

Subliniez faptul că toate cele trei mari proiecte în care suntem implicaţi (ELI, FAIR, CERN) au fost „aduse“ în ţară de ştiinţă, de fizicienii de la Măgurele, de institutul nostru, IFIN HH, dar toate trei sunt ale României. România este membru CERN şi membru ELI şi membru FAIR. Ceea ce reprezintă dovada finală că ştiinţa din România, care este de multă vreme o ştiinţă europeană, şi-a adus o contribuţie importantă la integrarea României în Europa, fizica susţinând semnificativ buna imagine internaţională a ţării.

Legat de beneficii, dincolo de marele câştig pentru comunitatea ştiinţifică, pentru cercetarea românească, participarea noastră la CERN reprezintă o oportunitate extraordinară pentru cele mai diverse industrii, inclusiv cea a serviciilor, de a participa la competiţii care să le permită să devină „furnizori CERN“. Dacă IFIN HH a putut să obţină, de exemplu, contractul de furnizare a peste un sfert din detectorii TDR montaţi în experimentul ALICE, de ce nu ar putea realiza acelaşi lucru şi alte companii româneşti! Sigur, trebuie muncă multă, dăruire, profesionalism, dar ce ocazie mai bună ne putem dori pentru a demonstra că suntem cu adevărat competitivi la nivel european?

În ceea ce priveşte obiectivele noastre actuale, sigur că prezenţa României la CERN, prin IFIN HH şi celelalte institute naţionale de fizică de la Măgurele şi, de fapt, în toate aceste mari colaborării internaţionale, a determinat o adaptare „din mers“ a strategiei noastre. Având şansa colaborării directe cu elita absolută a ştiinţei europene – de fapt, mondiale –, primul obiectiv important este menţinerea şi creşterea unui nivel competitiv al performanţei noastre, ceea ce ne va permite în acelaşi timp să „revenim“, după ce am trecut prin asemenea colaborări, cu oferte mult mai interesante şi utile pentru propria noastră economie naţională şi pentru societatea din România. Este un deziderat care nu ne-a părăsit niciodată, nici măcar în condiţiile în care entuziasmul şi chiar interesul naţional în această privinţă sunt încă destul de moderate.

În ceea ce priveşte obiectivele, de mare importanţă este necesitatea de a consolida, a moderniza şi a extinde infrastructurile existente în Institut. Pentru că de realizarea acestui lucru depinde buna continuare a colaborărilor internaţionale, prezenţa noastră continuă în elita mondială a marii ştiinţe şi, de ce să nu o spunem, şi buna noastră prestaţie la nivel naţional.

2010 este şi anul în care IFIN-HH a obţinut finanţarea pentru proiectul DIC, ce prevede dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de cercetare a Institutului. Concret, ce structuri R&D vor fi create? Ce obiective strategice sunt urmărite?

Atât preocupările de amplificare a contribuţiei ştiinţei româneşti la economia naţională şi viaţa socială despre care am vorbit, cât şi alinierea la standardele internaţionale, au determinat demararea unei acţiuni complexe de dezvoltare a infrastructurii de cercetare. Astfel, în cadrul Programului CAPACITĂŢI, program finanţat de la bugetul de stat prin Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică, Contract 7PM-2008, IFIN-HH a participat la competiţia organizată şi a câştigat proiectul „Dezvoltarea Infrastructurii pentru Cercetări de Frontieră în Fizica Nucleară şi Domenii Conexe“, valoarea sa fiind de 70.641.102 Lei. În cadrul acestui proiect, în perioada 2010-2012 vor fi finalizate opt mari obiective:

• Un laborator de cercetare dedicat Proiectului internaţional FAIR/ NUSTAR (RO@NUSTAR), NUSTAR reprezentând proiectul dedicat în principal studiilor de structură şi reacţii nucleare şi celor de astrofizică
• Un centru de studii, producţie şi aplicaţii ale radiocarbonului pentru mediu şi bioştiinţe (TANDIMED)
• Laboratorul de Tritiu cu utilizatori multipli (TRTIULAB)
• Un centru de spectroscopie nucleară pentru energie, mediu şi sănătate (EMMAS)
• Centrul de cercetare pentru radiofarmaceutice (CCR)
• Un centru de excelenţă dedicat participării la mari colaborări internaţionale (CEXMECDIF)
• Centrul local de supraveghere radiologică a mediului ambiant (CLSRMA)
• Laboratorul subteran de măsurări în fond ultrascăzut (LNSP).

Acestea sunt principalele structuri ce vor fi create. După cum se vede, peste jumătate dintre ele sunt dedicate nemijlocit problemelor de sănătate şi mediu, ceea ce reprezintă de asemenea alinierea preocupărilor noastre la comandamentele programului „Science in Society“ al UE. În plus, principalul obiectiv al Europei îl reprezintă realizarea Societăţii Cunoaşterii, o societate în care cunoaşterea să reprezinte principala forţă de producţie. Această idee poate fi recunoscută în toată discuţia noastră, subliniind în acelaşi timp un adevăr simplu şi evident: societatea cunoaşterii nu poate exista fără ştiinţă, iar fizica este şi în acest secol principalul motor care face să avanseze ştiinţa. Ceea ce urmărim noi este asigurarea la un nivel cât mai înalt a condiţiilor necesare pentru ca fizica să determine şi să sprijine şi la noi în ţară progresul ştiinţei în general. De aceea, obiectivul general al proiectului despre care vorbim este dezvoltarea infrastructurii de cercetare a IFIN HH, vizând consolidarea acestuia ca institut reprezentativ al României pentru fizica secolului 21, la nivel european şi internaţional, în domeniul fizicii nucleare fundamentale şi aplicative. Urmărim asigurarea unui standard al activităţilor IFIN HH la nivelul marilor institute din lume şi, în consecinţă, promovarea unei cercetări competitive în context internaţional. Principalele obiective strategice urmărite sunt susţinerea participării la marile infrastructuri de cercetare europene în care România este implicată şi dezvoltarea de aplicaţii ale tehnologiilor nucleare. Această strategie are în vedere o gamă largă de instituţii şi domenii care urmează să devină beneficiarii progresului, diversificării şi alinierii ştiinţei dezvoltate la Măgurele la cele mai exigente standarde internaţionale. Ceea ce va permite dezvoltarea prioritară a unor domenii de importanţă decisivă pentru economia oricărei ţări: Energia, Mediul, Sănătatea, Noile materiale şi procese şi produse inovative, Cercetarea socio-economică şi culturală. Şi trebuie subliniat că progresul acestor domenii la nivel naţional va permite în acelaşi timp dezvoltarea de parteneriate internaţionale vizând aplicaţii interdisciplinare, în timp ce noile facilităţi experimentale de excepţie vor favoriza participarea la proiecte europene de actualitate (de ex.: diagnoza şi monitorizarea proceselor de fuziune nucleară are aplicaţii la JET şi ITER etc.), cu un puternic impact şi, totodată, cu beneficii majore la nivel socio-economic şi cultural.

Ce a însemnat 2010 pentru fizica românească, în general, şi pentru IFIN-HH, în mod deosebit?

Anul 2010 a fost un an dificil, nu doar pentru ştiinţă, ci pentru întreaga economie românească. A fost însă, în acelaşi timp, un an extraordinar, în care au fost finalizate proiecte care înseamnă o muncă de ani de zile a tuturor cercetătorilor: CERN, pentru fizica particulelor elementare şi energiilor mari, FAIR, pentru fizica nucleară şi astrofizică, şi, în premieră mondială, am putea spune ELI, în care vom realiza prima investigare consistentă a frontierei radiaţie laser-materie nucleară. Anul 2010 a însemnat astfel, în primul rând, legiferarea, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, a participării noastre la aceste colaborări internaţionale, cele mai ample (şi, de ce să nu o spunem, cele mai spectaculoase) colaborări în care am fost vreodată implicaţi.

Pentru IFIN HH, în particular, anul care se încheie a însemnat în acelaşi timp asumarea unei mari responsabilităţi: aceea de a fi principala forţă care să pună în mişcare aceste mari şi complexe proiecte şi apoi să asigure buna lor desfăşurare, ceea ce a determinat, cum am spus, mari eforturi de adaptare a strategiei noastre de cercetare. Anul 2010 a însemnat de asemenea şi o altă categorie de efort, vizând găsirea soluţiilor, atât financiare, cât şi de resurse umane în contextul unei recesiuni a întregii societăţi europene al cărei final nu pare încă să se întrevadă. Dar… la peste 60 de ani de la înfiinţarea primului adevărat institut de cercetare din România (Institutul de Fizică Atomică al Academiei), trebuie să continuăm lupta. Avem o mare responsabilitate pentru trecut şi una încă şi mai mare pentru viitor, pentru generaţiile pe care le aşteptăm să strălucească în marea fizică ale cărei drumuri le-am deschis noi în anul 2010. Ştim cu toţii că este greu să ajungi în frunte, dar nu este uşor să reuşeşti să îţi păstrezi locul câştigat. Este greu, unii vor spune că este din ce în ce mai greu, dar atunci când ai şansa ca profesia ta să fie în acelaşi timp marea pasiune a întregii tale vieţi, când reuşeşti să-ţi păstrezi capacitatea de a te bucura pentru orice descoperire pe care o faci şi, mai ales, când îţi doreşti din tot sufletul să dăruieşti înapoi societăţii care are încredere în tine o viaţă mai bună, nimic nu este imposibil.