.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Cloud computing – o nouă redută pentru administraţia publică din România?
Gradul de informatizare al administraţiilor publice din România la ora actuală nu permite o abordare imediată a diferitelor tipuri de servicii de cloud (public/privat, Infrastructure as a Service/Platform as a Service/Software as a Service). Având în vedere însă ritmul de transformare a industriei, este de aşteptat să apară şi unele strategii de adopţie a serviciilor de cloud computing la nivelul instituţiilor publice.
La nivelul administraţiei publice, este de aşteptat ca, în timp, schimbările să se manifeste în costuri de utilizare a tehnologiei (mai reduse), în gradul de utilizare a tehnologiei (mai ridicat), la nivelul configuraţiei forţei de muncă şi a competenţelor necesare, la modul în care se asigură interoperabilitatea între sistemele administraţiei şi, probabil cel mai important aspect, în modul în care cetăţenii vor interacţiona cu serviciile de e-guvernare.
Utilizarea serviciilor de cloud este opţională, cum este cazul oricărei tehnologii. Însă, dintre diferitele tipuri de servicii de cloud (public/privat, IaaS, PaaS, SaaS), cu care ar trebui să înceapă o administraţie/instituţie publică intrarea în această zonă?
Todi Pruteanu, PR & Citizenship Manager at Microsoft Romania spune că răspunsul depinde de strategia fiecărei instituţii.
„Dacă scopul urmărit este ca serviciile de e-guvernare şi datele publice să ajungă cât mai repede la cetăţeni, atunci serviciile de cloud adoptate vor fi mai degrabă PaaS (pentru dezvoltatori de servicii de e-guvernare) sau SaaS (servicii deja dezvoltate, ce sunt gata de a fi utilizate de către cetăţeni). Cu adevărat, serviciile de cloud în acest caz ajută administraţiile să ajungă mai repede la cetăţean şi o soluţie ce poate fi luată în calcul este Open Government Data Initiative de la Microsoft. Conform studiului Microsoft The Economics of the Cloud din noiembrie 2010, costurile cloud-urilor private pot ajunge în timp să fie şi de 10 ori mai mari decât în cazul cloud-urilor publice. Cu alte cuvinte, dacă reducerea costurilor este principalul obiectiv, cloud-ul public ar fi de preferat”, adaugă Todi Pruteanu.
Dacă se urmăreşte eficientizarea infrastructurii IT (de exemplu un grad ridicat de automatizare şi de management al centrului de date al instituţiei), atunci răspunsul este private cloud.
Cât de pregătită e administraţia publică pentru cloud computing?
„Promisiunea pe care o facem este că adopţia serviciilor de cloud se poate realiza ţinând cont de investiţiile în IT deja realizate de către clienţi. În acest moment, pregătirea ţine de înţelegere. Îmi place să spun că printre cei mai avansaţi clienţi de servicii de cloud din România sunt universităţile. Este un proces început cu aproape 3 ani în urmă, prin care universităţile au adoptat servicii de productivitate în cloud pentru studenţi şi profesori. Office 365 pentru educaţie (noua denumire pentru Microsoft Live@edu) este un set de servicii gratuite de public cloud de tip SaaS (email, editare şi distribuire de documente, spaţiu de stocare online, numeroase funcţii de colaborare), implementat deja în peste 15 universităţi importante, tocmai pentru că aceste servicii au acoperit un gol (i.e. comunicarea şi colaborarea între studenţi şi profesori). Similar, serviciile de cloud pot juca un rol important în cadrul instituţiilor publice, de exemplu pentru a asigura interoperabilitate inter-ministerială, pentru a implementa servicii de e-guvernare pentru cetăţeni etc.”, mai spune Todi Pruteanu.
Adrian Bucura, şef Serviciu Informatică Primăria Sibiu crede că la ora actuală abordarea unor tehnologii de asemenea natură nu sunt de domeniul administraţiei locale.
„Folosirea internetului ca bază e un lucru normal în alte spaţii, ma mult externe, decât interne. Administraţiile locale sunt într-o fază de dezvoltare cu mult în urma unor astfel de tehnologii. Dacă se vor aborda astfel de tehnologii, vor fi punctuale, mai mult în oraşe capitale de judeţ, altfel nu cred că se vor răspândi atât de mult la noi. În principiu, intenţionăm să abordăm astfel de tehnologii în anii viitori. Noi, în cadrul primăriei, am abordat mai tot ce e nou şi ce a apărut pe piaţă. De exemplu, ultima implementare este de virtualizare de servere şi staţii”, adaugă Adrian Bucura.
Serviciile de cloud sunt deja disponibile în România şi oferă un spaţiu generos de soluţii de la companii mari precum Microsoft, EMC, HP, Cisco, Oracle sau IBM.
Ce tipuri de servicii de cloud vor alege administraţiile publice din România şi când anume vor decide să le implementeze depinde de strategia fiecărei instituţii.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Moartea dosarului cu şină, o dramă cu prea multe acte- Ro e-Factura, de la victorii de etapă la provocări actuale
- ANIS salută varianta adoptată, mult îmbunătățită, a OUG pentru Cloud-ul Guvernamental
- ANIS salută varianta adoptată, mult îmbunătățită, a OUG pentru Cloud-ul Guvernamental
- Corvin Pughin, cofondator Maguay: „Dacă vrem să valorificăm oportunitățile din PNRR trebuie să începem la timp pregătirea proiectelor, să nu le lăsăm pe ultimul an al exercițiului”
- Stiinta datelor in administratia publica din perspectiva rezilientei
Alte articole scrise de Luiza Sandu
- Studiu: Comerțul online din România a înregistrat în 2016 cea mai mare creștere din Europa
- Studiu Epson: Companiile din România deţin, în medie, 5,5 imprimante
- Microsoft anunta noi solutii si tehnologii care sprijina digitalizarea companiilor
- Ericsson va testa tehnologia 5G in teren, impreuna cu NTT DOCOMO
