Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Industry Watch >> IT&C >> Stiri si comunicate

Geografia industriei IT&C in 2009-2010

17 Ianuarie 2011



Toate sectoarele industriei ITC locale au fost afectate in cei doi ani criza, dar contractia nu a fost uniform distribuita geografic, potrivit unui recent studiu realizat de Mircea Vuici, coordonatorul studiului „Industria TI&C româneasca in 2009-2010“, pe care Institutul pentru Tehnica de Calcul il va lansa in luna februarie. Conform studiului citat, mixul de activitati, specificul local, orientarea spre serviciile si productia destinate exportului, precum si capacitatea de a atrage investitiile marilor companiiIT straine au facut ca unele zone sa inregistreze reduceri mai mici sau chiar sa evolueze ascendent.


Evolutia pe regiuni si zone
Desi a inregistrat o serie de scaderi, Bucurestiul isi pastreza rolul de pol absolut al industriei TI&C, cu 67% din totalul cifrei de afaceri pe tara, 56% din efectivul de angajati si peste 60% din contributia la PIB a celor trei sectoare TI&C. Ponderea Capitalei are insa tendinta de a se diminua (scadere cu zece puncte procentuale in decurs de doi ani) in favoarea regiunii Nord-Vest datorita, in principal, productiei de la Nokia. Raportat la repartizarea pe regiuni de dezvoltare, in software si servicii Bucuresti acumuleaza 63%, urmat de regiunile Vest (9,4%) si Nord-Vest (8,1%), apoi de Centru si Sud cu mai putin de 6% fiecare. In hardware si electronica, productia este concentrata in Nord-Vest (73%) si Vest (10,6%), in timp ce ponderea Capitalei s-a redus de trei ori la 8,4%.

O imagine sugestiva asupra repartizarii geografice a efectelor crizei asupra industriei TI&C este data si de statistica firmelor care si-au incetat sau suspendat activitatea in acesti doi ani. Pe primul loc la numarul de societati aflate in insolventa, faliment, dizolvare voluntara si lichidare la sfârsitul 2010 se situeaza Bucurestiul, urmat de Cluj, Brasov si Timis. Aceasta distributie nu este o surpriza, fiind relativ proportionala cu populatia totala de firme. Efectul asupra volumului de activitate, apreciat pe baza cifrei de afaceri din 2008 este important doar in zonele unde au intrat in insolventa sau faliment companii mari (in Bucuresti, Constanta, Galati sau Ilfov). In ceea ce priveste numarul de firme aflate in intrerupere temporara a activitatii ordinea pe judete este aceeasi: Bucuresti, Cluj, Brasov si Timis, urmate de Iasi si Sibiu. Desi suspendarea activitatii afecteaza o un procent important din populatia totala de firme (16% in Capitala, 22% la Cluj, 24% la Brasov si 28% la Iasi), in marea majoritate a cazurilor este vorba de microintreprinderi foarte mici, a caror pondere in totalurile cifrei de afaceri este redusa, sub 2%.


In sectorul Hardware si electronica cresterile solide de la Nokia si evolutia contradictorie a celorlalte unitati de productie ale companiilor straine din vestul tarii, in paralel cu declinul sever al producatorilor autohtoni de calculatoare au modificat radical tabloul distributiei geografice. Clujul si-a consolidat pozitia de lider, generând mai mult de jumatate din productia intregii tari, in timp ce Bucurestiul a pierdut substantial din ponderea pe care o detinea inaintea declansarii crizei. Totalul judetului Cluj s-a dublat datorita extinderii productiei pe platforma Nokia de la Jucu, iar ponderea in totalul sectorului s-a ridicat la 60%, fata de 30% in 2008 sau 1,2% in 2007. Judetele Bihor, Timis si Brasov s-au mentinut la nivelul anului anterior, cu evolutii diferite la marii furnizori EMS si la multitudinea de companii care produc electronica. In acelasi timp, la Bucuresti s-a inregistrat cea mai serioasa contractie din intreg sectorul hardware si electronica datorata prabusirii marilor retaileri-asamblatori care, in urma cu trei-patru ani, plasau Capitala pe primul loc la venituri. Cifra de afaceri a scazut cu 67%, ajungând la o treime din valoarea anului anterior, iar personalul s-a redus la 2.300 (-49%). Capitala nu mai reprezinta decât 8,4% din totalul pe intrega tara.
Hardware si electronica
Cluj: 60% din RO +102%
Bihor: 11% din RO 0%
Timis: 9,6% din RO 0%
Bucuresti: 8,4% din RO -67%
In sectorul Software si servicii IT, recesiunea nu a adus schimbari majore in configuratia geografica, dar se poate spune ca majoritatea locatiilor din provincie cu aglomerari de firme software au avut o evolutie ceva mai buna decât Capitala. In Bucuresti reducerea in primul an de criza a fost de -9%, apropiata de media sectorului, in timp ce la Timisoara s-a inregistrat o crestere cu 13%, iar in Cluj, Brasov, Sibiu, Dolj sau Vâlcea scaderea nu a depasit -6%. Pe de alta parte, la ultimele 30 de judete contractia a fost mult mai pronuntata, cu o medie de -30%. Bucuresti a continuat sa domine sectorul software cu 63% din totalul veniturilor pe tara si 50% din personal, fiind urmat de judetele Timis (8,6%) si Cluj (6,6%), a caror pondere are tendinta sa creasca. Factorii care au influentat pozitiv evolutia unor zone din provincie sunt, mai ales, activitatile de dezvoltare software pentru clientii straini, precum si extinderea centrelor de servicii si de dezvoltare ale multinationalelor.
Software si servicii IT
Bucuresti: 63% din RO -8,6%
Top10 judete:29,2% din RO -3% (medie)
Timis: 8,6% din RO +13%
Ultimele 30 judete: 7,8% din RO -30% (medie)
In Telecomunicatii, primul an de criza s-a soldat la Bucuresti cu o reducere a cifrei de afaceri cu 13,5%, echivalenta cu cea generala a sectorului, in timp ce in evolutia judetelor s-au inregistrat diferente mari. Exista zone mai putin afectate, unde scaderea s-a situat sub 10%: Brasov, Prahova, Covasna, Cluj, dar si judete unde reducerile au depasit cu mult media: Iasi (-39%), Constanta (-28%), Ilfov (-42%). Concentrarea in Bucuresti s-a accentuat in ultimii ani. Ponderea Capitalei in totalul veniturilor a crescut la 92,5%, fata de 71% in 2005, procesul datorându-se atât dezvoltarii mai rapide a marilor operatori, cât si a achizitiilor pe care acestia le-au facut in provincie. Cifrele pentru celelalte zone ale tarii sunt cu cca doua ordine de marime mai mici decât in Bucuresti, iar ponderea celor mai importante judete, cu exceptia Timisului, se situeaza sub 1%.
Telecomunicatii
Bucuresti: 92,5% din RO -13,5%
Restul tarii: 7,5% din RO -28%.



Tags: criza, ITC, studiu, Romania

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite