.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Cercetarea primeşte suportul necesar pentru obţinerea performanţei
Un buget cu peste 40% mai mare decât în 2010 şi la nivelul celui din 2007. O nouă Lege a Cercetării, orientată spre finanţarea prioritară a entităţilor performante, valorificarea infrastructurilor şi eliminarea barierelor birocratice. Parteneriate bilaterale cu ţări puternice ştiinţific, capabile să antreneze în colaborări internaţionale cât mai multe echipe de cercetare valoroase din România. Toate aceste acumulări pozitive, venite la începutul anului cu forţa extraordinară pe care o poartă întotdeuna schimbările importante, anunţă o nouă dinamică în sistemul de cercetare-dezvoltare-inovare românesc, şi vorbesc despre şansele relansării unui domeniu al cărui potenţial enorm poate face diferenţa dintre un viitor comun, mediocru şi un viitor cu sens.
Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) este instituţia care coordonează acest proces strategic de reconstrucţie, avându-l în fruntea sa pe Dragoş Ciuparu, profesor, cercetător şi manager cu rezultate deosebite, atât în SUA, unde a predat şi a condus proiecte la Universitatea Yale, cât şi în România, în calitate de prorector al Universităţii Petrol şi Gaze din Ploieşti. Întors în ţară şi-a propus să construiască un sistem de cercetare competitiv la nivel mondial, iar acţiunile instituţionale pe care le-a pus în mişcare, într-un timp foarte scurt, susţin această viziune, pe cât de frumoasă, pe atât de dificil de realizat. Dar nu imposibilă, într-o comunitate care ştie cel mai bine cum să transforme incertitudinea în inovaţie şi necunoscutul în cunoaştere.
Prognoza bugetară pe care aţi realizat-o la începutul mandatului dumneavoastră s-a împlinit. Spre deosebire de ultimii doi ani, când fondurile alocate domeniului au scăzut dramatic, în 2011 bugetul cercetării a crescut şi este cu 40% mai mare faţă de anul precedent. Care au fost principalele argumente prin care aţi reuşit să convingeţi colegii din Guvern că cercetarea merită un astfel de capital de încredere?
Dragoş Ciuparu,
Preşedinte ANCS
O naţiune care nu investeşte în cercetare şi inovare nu are niciun viitor. În rândul colegilor din Guvern exista această viziune şi, deîndată ce structura bugetară a permis o creştere importantă a bugetului, s-a revenit la nivelul anului 2007, reluându-se astfel investiţia publică în cercetare, atât de necesară după o perioadă destul de lungă de subfinanţare cronică a sistemului de cercetare. Această creştere de buget sporeşte totodată şi responsabilitatea Autorităţii, care s-a angajat, prin memorandumul încheiat cu FMI şi Comisia Europeană, să crească eficienţa utilizării banilor publici investiţi în sistemul de cercetare, astfel încât aceştia să producă efecte în planul dezvoltării activităţii de cercetare, în planul dezvoltării economice şi sociale a României. Astfel, împreună cu acest angajament, ne aşteptăm ca rezultatele pe care le vom obţine prin această creştere de peste 40% a bugetului să fie unele cu adevărat relevante.
Către ce zone vor fi direcţionate resursele financiare suplimentare pentru a consolida sistemul CDI?
Alocarea fondurilor publice de cercetare se va face, în primul rând, după criteriile performanţei. Realizările deosebite vor fi validate fie de către comunitatea ştiinţifică internaţională - care va aprecia contribuţia cercetătorilor noştri la patrimoniul de cunoaştere mondial prin publicarea studiilor acestora în reviste importante din fluxul principal de informaţie ştiinţifică - fie de către mediul economic, prin implementarea de soluţii, tehnologii şi produse, care vor produce în România locuri de muncă, valoare, dezvoltare economică şi socială. În această idee, vom încerca să elaborăm mai curând mecanisme care să permită orientarea investiţiei publice de cercetare către entităţi care au performanţe confirmate de către comunitatea internaţională sau care produc deja efecte în economie. În mod cert vom sprijini echipele de cercetare care se orientează să utilizeze marile infrastructuri de cercetare la care România a aderat prin tratate internaţionale: CERN, FAIR, DUBNA, proiectul ELI ş.a.m.d. Acestea şi reţelele de cercetare internaţionale la care ţara noastră participă sunt de interes strategic pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice din România şi vor fi considerate priorităţi. De asemenea, vom continua să sprijinim investiţiile importante făcute în ultimii cinci-şase ani în infrastructura de cercetare românească, pentru a fi utilizată optim şi a produce rezultate pe măsură.
În vederea eficientizării alocării şi folosirii banilor publici, aţi solicitat la sfârşitul lui 2010 realizarea unui raport care să ofere o imagine clară a modului în care sunt cheltuiţi banii de către institutele de cercetare. Care sunt rezultatele acestei analize?
Nu este neapărat vorba de un raport per se. Am cerut o investigare a modului în care sunt utilizaţi banii pe care Autoritatea îi investeşte în infrastructurile, instalaţiile de cercetare de interes naţional. Aceste instalaţii sunt nişte infrastructuri care au un statut aparte, a căror funcţionare este susţinută în întregime de către stat. Am solicitat să se facă o analiză a modului în care aceşti bani sunt cheltuiţi în aceste zone, pentru a mă asigura că există eficienţă şi spirit gospodăresc în cheltuirea banilor.
Mai mult decât atât, acest demers este un exerciţiu pilot pe baza căruia ne dorim să stabilim standardele de cost care stau la baza mecanismului de finanţare instituţională a institutelor de cercetare, începând cu 1 ianuarie 2012, în conformitate cu modificările aduse la OG 57 care reglementează activitatea de cercetare din România. În acest sens, se va face o analiză detaliată a tuturor costurilor necesare operabilităţii acestor instalaţii şi a modului în care infrastructura este folosită. Utilizarea acestor infrastructuri în proiectele de cercetare va trebui să fie susţinută de proiectele de cercetare desfăşurate acolo, astfel încât să existe o corelare între banii investiţi şi proiectele deservite. Deocamdată avem rezultate preliminare, dar mă aştept ca la începutul lunii martie să încheiem acest proces, urmând să-l extindem la nivelul întregului sistem de cercetare existent în institutele româneşti şi pe baza acestuia să punem la punct mecanismul de finanţare instituţională de bază prevăzut de noua lege a cercetării.
În prezent, activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică este reglementată de OG nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. Lucraţi la o propunere legislativă de modificare a acestei Ordonanţe. Care sunt principalele schimbări avute în vedere şi ce impact vor avea asupra funcţionării sistemului CDI din România?
ANCS a propus prin noul proiect de lege - OG 57 - o modificare a sistemului de finanţare pe trei niveluri. Am vorbit deja despre finanţarea instituţională de bază, cea care ar trebui să asigure menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii de cercetare. Un al doilea nivel de finanţare este cel bazat pe performanţa instituţională. Acesta se va derula prin Programul de susţinere a performanţei instituţionale din cadrul Planului Naţional de Cercetare (PNC) şi se adresează instituţiilor care trec printr-un proces de certificare a activităţii de cercetare. Entităţile de cercetare certificate vor fi evaluate anual în funcţie de performanţele lor instituţionale şi, pe baza rezultatelor evaluărilor, se vor aloca finanţări complementare. Rezultatele de cercetare considerate performante vor fi cele validate de factori externi: studiile publicate în jurnale importante, rezultatele brevetate şi aplicate în economie sau cele aplicate în economie fără brevetare. Cu alte cuvinte, se va urmări ce fonduri au fost atrase din mediul economic pentru rezolvarea unor teme de cercetare propuse atât de mediul social, cât şi de cel economic. Concentrând resursele către entităţile performante, ne aşteptăm ca acestea să se dezvolte, să creeze un mediu şi mai prielnic activităţii de cercetare, astfel încât performanţa lor să crească continuu. Această finanţare acordată pe baza rezultatelor lor deosebite, le va permite să-şi consolideze propriile strategii pe termen mediu şi lung, legate de probleme de personal, orientarea cercetării ştiinţifice, abordarea unor tematici noi, participarea la proiecte internaţionale sau achiziţia de echipamente performante necesare activităţii de cercetare. Vor fi nişte fonduri lăsate la dispoziţia celor buni!
Cel de-al treilea nivel de finanţare vizează competiţiile deschise, pe componentele PNC, tuturor actorilor interesaţi de cercetare. Pentru a consolida procesul de evaluare care să ne permită selectarea exclusivă a unor proiecte viabile, capabile să valorifice cât mai bine potenţialul de cercetare din România, vom elimina barierele birocratice din calea accesului la finanţare: atestarea şi acreditarea. Aceasta este o modificare legislativă importantă, care va stopa perpetuarea unor efecte ciudate, de felul celor în care entităţi din România care erau eligibile să fie finanţate prin PC7 nu puteau fi finanţate de către statul român pentru că nu treceau de procesul birocratic de atestare, fie pentru că nu vroiau să aplice la acest proces, fie pentru că nu ar fi fost normal să aplice. De exemplu, nu avea niciun sens ca o primărie să fie nevoită să vină să se atesteze pentru cercetare, în condiţiile în care scopul ei nu este să facă cercetare, ci eventual să transfere nişte rezultate ale unor cercetări în practica economică şi socială.
S-au mai clarificat şi aspecte importante legate de proprietatea intelectuală asupra rezultatelor cercetării, care este în întregime oferită executanţilor proiectelor de cercetare. De asemenea, s-au clarificat elemente legate de riscul de piaţă al activităţii de cercetare şi s-a activat ceea ce se numeşte Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei, care urmează să aducă cel puţin o dată pe an pe agenda Guvernului subiectul cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, subiect care ar trebui cuplat la motorul economiei, utilizat astfel încât cercetarea să fie un bun public valorificat cum se cuvine de Guvern, de economia naţională.
În agenda noastră, în această perioadă, avem încă două proiecte de acte normative pe care le dorim promovate în foarte scurt timp prin HG. Este vorba despe un proiect care modifică PNC2 şi un proiect care restructurează şi simplifică categoriile de cheltuieli în activitatea de cercetare. Mai avem în vedere şi alte proiecte de acte normative, orientate, în principal, în direcţia simplificării şi eficientizării activităţii din domeniul cercetării ştiinţifice, prin deschiderea accesului în sistem pentru tinerii cu resurse şi potenţial.
Alte modificări pe care le-am făcut la OG 57 se referă la crearea de metodologii de stabilire a standardelor de costuri pentru finanţarea instituţională de bază, pe de o parte, şi pentru evaluarea şi finanţarea complementară a performanţei instituţionale, pe de altă parte. Acestea sunt doar câteva dintre actele normative pe care urmează să le elaborăm alături de comunitatea de cercetare şi să le promovăm pentru creşterea eficienţei investiţiei publice în cercetare.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Scrisoarea Patronatului Român din Cercetare și Proiectare către ministrul Sebastian-Ioan Burduja- Finanțare pentru opt centre regionale de orientare în carieră
- UTCN a câștigat 5 contracte de finanțare pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate
- A publica sau a nu publica?
- ICPE-CA - vector de promovare, cercetare și dezvoltare în domeniul sistemelor fotovoltaice în România
- REMASTER, un proiect strategic pentru maximizarea expertizei României în cercetarea aerospațială europeană
Alte articole scrise de Alexandru Batali
- Bogdan Mihalcea, Country Manager ATEN România: „Toate investițiile în resurse IT trebuie eficientizate prin implementarea soluțiilor de acces și control”
- Martin Gren, părintele supravegherii video: „Camerele IP și dispozitivele deep learning completează un ecosistem favorabil progresului, garantând siguranța și drepturile fundamentale”
- Facultatea de Horticultură din București, o pepinieră de idei și proiecte de referință pentru înflorirea domeniului
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, un actor activ în spațiul academic universitar european
