Revista >> Ianuarie-Februarie 2011 [Nr. 132] >> Lumea Geospatiala

Administraţiile publice, invitate să lucreze la realizarea standardelor geospaţiale

Luiza Sandu

17 Februarie 2011

Open Geospatial Consortium (OGC), organismul care propune standarde în domeniul geospaţial, a anunţat recent o nouă opţiune revizuită pentru agenţiile locale, naţionale şi regionale de stat pentru a deveni membru asociat. Mai precis, administraţiile publice pot colabora la realizarea standardelor geospaţiale internaţionale, în aşa fel încât acestea să fie mai aproape de nevoile lor.

Prin urmare, la OGC pot adera şi administraţii publice din România, care au acum importanta şansă de a veni cu propria contribuţie la realizarea standardelor geospaţiale. Până la publicarea acestui anunţ, doar furnizorii de tehnologie geospaţială lucrau la stabilirea acestor standarde. Noua categorie propusă de OGC se numeşte OGC GovFuture şi se aplică administraţiilor locale şi sub-naţionale (pentru mai multe informaţii accesaţi http://www.opengeospatial.org/ogc/join/levels#associate).

GovFuture oferă organizaţiilor guvernamentale din întreaga lume oportunitatea de a putea discuta probleme comune legate de noul nivel de interoperabilitate oferit de standardele deschise şi pune la dispoziţie o platformă pentru transferul peer-to-peer de cunoştinţe în rândul autorităţilor locale şi sub-naţionale pentru a promova utilizarea la scară largă a standardelor. Membrii GovFuture au posibilitatea să ţină legătura cu administraţii publice de alte nivele, cu furnizorii şi universităţile prin intermediul întâlnirilor şi canalelor de comunicare OGC. Standardele internaţionale deschise ale OGC ajută la crearea de hărţi digitale, servicii de localizare pe telefoanele mobile, GPS, GIS, modele 3D ale oraşelor şi alte tehnologii de localizare, o parte integrantă a World Wide Web. Programul OGC GovFuture îşi propune să creeze o bază de cunoştinţe internaţionale relevante pentru toate nivelele de administraţii publice din toate ţările. Majoritatea eforturilor de standardizare în acest domeniu se ocupă de formatele de date. Standarde ca DIGEST, ISO, Open GIS furnizează înlănţuiri de înregistrări, scheme de codificare etc. Încă nu există un standard de modele de date care ar putea furniza modalităţi standard de reprezentare a fenomenelor geografice. De asemenea, încă lipsesc standarde pentru acurateţea datelor în GIS, standardele de acurateţe a hărţilor ocupându-se cu entităţile cartografice.

De ce e nevoie de standardizare?

Aproape că nu există activitate din ziua de astăzi care să nu aibă tangenţă cu sau chiar să depindă critic de informaţia geospaţială. Administraţia publică, serviciile de urgenţă şi companiile de utilităţi fac parte din categoria celor care depind critic de informaţia geospaţială. Administraţiile publice din România ştiu că nu se poate vorbi de o comunicare eficientă fără a avea la bază un protocol comun. Un pas mult aşteptat a fost făcut anul trecut, odată cu adoptarea Ordonanţei 4/2010 a Guvernului României, care reglementează Directiva INSPIRE.

Directiva INSPIRE prevede obligativitatea conturării la nivel naţional a unor baze de date care să conţină un număr minimal de straturi de informaţii geospaţiale, date care vor trebui să fie accesibile prin utilizarea unor tehnologii geospaţiale bazate pe standarde internaţionale. Astfel, odată conturată baza de date geospaţială care va descrie teritoriul de interes, vor fi disponibile interfaţări către exterior, prin care să se expună informaţiile geospaţiale conform cerinţelor legale.

Directiva INSPIRE şi transpunerea ei în legislaţia naţională reprezintă un pas important pe care România îl face în crearea infrastructurii naţionale de informaţii spaţiale. Anul trecut s-au pus bazele creării geoportalului unic la nivel naţional, geoportalul INSPIRE, prin intermediul căruia se asigură accesul la informaţia spaţială din România. Infrastructura Naţională de Date Spaţiale (INDS) presupune acorduri între instituţii, standarde tehnologice şi resurse umane dedicate colectării şi gestionării informaţiei. Există exemple de bune practici şi printre administraţiile locale din România, care au înţeles că a lucra fără a respecta standarde este un nonsens, costurile ulterioare de aliniere la standardele europene şi/sau internaţionale fiind mult mai mari. Este cazul unor proiecte precum Consorţiul GIS de la Constanţa sau Consorţiul GIS de la Oradea.

Consorţiul GIS de la Constanţa

Ideea înfiinţării unui Consorţiu GIS în regiune a pornit de la experienţa dobândită în cadrul proiectului transfrontalier de prevenire a riscurilor la inundaţii în judeţul Constanţa şi zona gestionată de Municipalitatea Dobrich din Bulgaria, unde s-a creat un cadru în care mai multe companii comunică între ele informaţii geospaţiale. Din nevoia de a asigura acelaşi fundament geografic de raportare, a fost demarat proiectul Consorţiului GIS.

Instituţiile fondatoare ale acestui consorţiu sunt: Consiliul Judeţean Constanţa, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa, Regia Autonomă Judeţeană Drumuri şi Poduri Constanţa, Regia Autonomă Judeţeană de Apă Constanţa, Municipalitatea Dobrich. Zona geografică vizată de Consorţiul GIS este teritoriul Constanţa - Dobrich.

Principalele activităţi pe care şi le-au propus membrii Consorţiului GIS au inclus şi crearea unui mecanism de integrare a datelor geospaţiale într-un format standardizat în vederea constituirii unui fond de date comun – această activitate presupune şi stabilirea unor protocoale de schimb de baze de date vectoriale, dar şi agregarea şi actualizarea periodică a hărţilor de risc la inundaţii, în vederea includerii acestora în planurile de urbanism generale, elaborate la nivelul unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Constanţa şi municipalitatea Dobrich.

Proiectul Consorţiului GIS nu este un proiect cu termen de finalizare, ci este un cadru de colaborare inter-instituţională, care presupune o colaborare continuă.