Revista >> Ianuarie-Februarie 2011 [Nr. 132] >> IMM

„Decalogul” relansării IMM-urilor. Interoperabilitatea electronică şi profesionalizarea managementului, direcţii importante de dezvoltare

Alexandru Batali

17 Februarie 2011

În 2008, UE adopta documentul strategic Small Businees Act (SBA), prin care se puneau bazele unei strategii de relansare a sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, gândită ca element-cheie de accelerare a dezvoltării economice a Europei. La doi ani după lansarea acestei iniţiative, Comitetul Economic şi Social European a constatat că obstacolele din calea dezvoltării acestui sector nu au fost eliminate, efectul acestei legi fiind limitat. În ce priveşte ţara noastră, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a raportat progrese zero pe plan intern în direcţia implementării SBA. Reuniţi la Bruxelles, reprezentanţii mediului de afaceri au stabilit 10 recomandări pentru 3 domenii prioritare de acţiune, menite să relanseze sectorul IMM-urilor: accesul la finanţare, mediul de reglementare şi accesul pe piaţă. Recomandarile sunt valabile şi pentru România, care are obligaţia să le transpună în documente oficiale.

Îmbunătăţirea accesului la finanţare

1) Principala măsură vizează o reformă financiară a băncilor, menită să asigure creşterea viabilităţii sistemului financiar, finanţarea IMM-urilor la costuri rezonabile.

Această schimbare este susţinută şi de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care, într-o conferinţă recentă, afirma: “Dacă vor să performeze, nu doar să supravieţuiască, băncile din România ar trebui să-şi actualizeze urgent strategiile şi să acorde mai multă importanţă IMM-urilor. Pentru o dezvoltare durabilă, România nu are nevoie de IMM-uri doar în calitate de supravieţuitori ai crizei, ci mai ales ca vectori de relansare şi promovare a progresului economic.“ La rândul său, Mihai Tănăsescu, reprezentantul Romaniei la FMI, consideră că între sistemul bancar şi economia reală s-a creat o prăpastie, o serie de cifre susţinând această afirmaţie: în UE ponderea IMM-urilor sprijinite de bănci este de 60%, în timp ce în România ponderea este de doar 15%. La fel de îngrijorător este şi faptul că, din cele 40 de bănci care operează în România, doar 4 (10%) au o strategie dedicată IMM-urilor.

2) În al doilea rând este necesară creşterea disponibilităţii sistemului financiar pentru creditare, folosindu-se ca pârghie principală fondurile de garantare. România are un fond de garantare bun, dar se impune capitalizarea lui, alocarea de sume suplimentare, întrucât cea mai mare parte a resurselor este grevată deja de garanţii.

3) Dezvoltarea surselor alternative de finanţare pentru IMM-uri, precum crearea de fonduri de risc, cu finanţare de la stat, pentru întreprinderile inovative, reprezintă o altă recomandare europeană.

4) Nu în ultimul rând, UE recomandă îmbunătăţirea sistemelor publice de finanţare şi adaptarea lor la necesităţile IMM-urilor, în termeni de praguri de capital, nivel de dobânzi şi alte obligaţii.
Un mediu de reglementare propice

5) În premieră, se recomandă realizarea de analize independente ale impactului (cost-beneficiu) tuturor propunerilor de politici asupra IMM-urilor.

6) Introducerea sistematică şi aplicarea principiului “doar o singură dată” este esenţială pentru a elimina costuri de timp, costuri de bani, costuri informatice. Concret, orice firmă ar trebui să furnizeze acelaşi tip de informaţie o singură dată autorităţilor publice, iar acest lucru trebuie aplicat la toate nivelurile: european, naţional, regional, local.

7) Elaborarea politicilor şi strategiilor va trebui să se facă prin aplicarea principiului “gândiţi, mai întâi, la scară mică!”. Până acum, în practica judiciară şi legislativă se făceau prevederi ţinând cont de caracteristicile întreprinderilor mari, iar anumite articole specificau că se aplică sau nu pentru IMM-uri. Acum, la nivelul UE se propune o nouă concepţie, pornind de la realitatea că UE are 21 de milioane de IMM-uri şi numai 48.000 de întreprinderi mari. Legislaţia va fi gândită pornind de la IMM-uri, iar pentru întreprinderile mari se vor institui prevederi suplimentare.