Sistemul de cercetare românesc, conectat la reformele europene
Cea de-a doua direcţie de acţiune în acest sens este susţinerea proiectelor majore de cercetare, în special cele organizate în jurul aderării României la CERN şi în jurul celui mai mare proiect de cercetare ştiinţifică realizat vreodată în România, Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP). Cel mai puternic laser din lume va fi construit pe platforma de la Măgurele, lângă Bucureşti, din 80% fonduri europene. Acest proiect, precum şi proiectele din cadrul CERN sunt oportunităţi pentru a crea campioni naţionali sau chiar regionali, cu şansa de a dezvolta masa critică necesară obţinerii rezultatelor de excepţie.
2. Eliminarea obstacolelor create de centralizare şi birocraţie
În România, în prezent, există două obstacole majore care împiedică dezvoltarea cercetătorilor creatori de şcoală: în primul rând problema resursei umane, atrase în străinătate sau în mediul privat de salarii superioare, şi apoi problema mediului de cercetare, de prea multe ori ostil performanţei, împovărat de o birocraţie sufocantă şi agresivă.
Numeroase modificări legislative şi de procedură au fost introduse sau urmează a fi introduse pentru a reduce povara birocratică. Un prim exemplu este eliminarea atestării instituţiilor de cercetare, care era o barieră birocratică fără echivalent în UE. Dar principala acţiune în acest sens este comasarea celor trei agenţii de finanţare în-tr-una singură, UEFISCDI, care să creeze o interfaţă coerentă, uniformă şi eficientă cu comunitatea de cercetare. Măsuri asemănătoare au fost luate în Franţa şi Polonia şi sunt recomandate de raportul INNOVA. În viitor, formularele, raportările şi decontările vor fi mai uniforme, mai simple şi mai rapide, iar numărul de aprobări şi atestări mai mic. Existenţa unei singure agenţii executive de conducere a programelor de cercetare întăreşte, de asemenea, capacitatea ANCS de a obţine informaţii pertinente pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a cercetării şi de a acţiona mai rapid şi mai coerent în întâmpinarea schimbărilor ce pot apărea în mediul academic, social sau economic. UEFISCDI devine principalul instrument prin care ANCS va putea implementa o politică a cercetării de tip „demand-driven”.
3. Deschidere internaţională
În linie cu tendinţa din restul Europei, buna practică în domeniul evaluării cercetării este folosirea experţilor străini. Puţine sunt ţările suficient de mari încât evaluarea internă să fie imparţială, obiectivă şi liberă de conflicte de interese. 30% din evaluatorii programelor franceze de cercetare sunt străini. Polonia, de asemenea, a introdus recent evaluarea cu experţi străini. Iar la noi, modificările legislative recente introduc obligativitatea folosirii a cel puţin 50% evaluatori din străinătate pentru fiecare proiect de cercetare evaluat, inclusiv proiectele de burse doctorale, precum şi pentru evaluările instituţionale.
Toate competiţiile pentru proiecte de cercetare sunt deschise şi pentru candidaţii din străinătate care doresc să lucreze în instituţii româneşti. Astfel, un obstacol birocratic major în calea reintegrării cercetătorilor din diaspora a fost înlăturat.
Referitor la programele europene de cercetare, acestea sunt concepute pentru a stimula internaţionalizarea comunităţilor academice ale ţărilor membre. Şi totuşi, rata de absorbţie a fondurilor europene de cercetare este foarte scăzută în România, datorită complexităţii acestor instrumente de finanţare şi a competiţiei intense. Aşadar, pentru a complementa competiţiile europene, ANCS va susţine în special dezvoltarea puternică a programelor bilaterale cu alte state, în special cele cu economii dezvoltate, prin instrumente mai simple şi mai accesibile cercetătorilor români, pentru a stimula colaborările internaţionale.
4. Colaborările între sistemul public de cercetare şi mediul economic
Legea cercetării modificată (OG 57/2002) conţine măsuri importante de stimulare a unui mediu de cercetare antreprenorial. Transferul tehnologic este facilitat prin intermediul clarificării dreptului de proprietate asupra rezultatelor cercetărilor finanţate din fonduri publice. Se reglementează explicit, de asemenea, posibilitatea institutelor de a crea întreprinderi inovatoare în scopul realizării transferului de tehnologie către economie.
Noul Consiliu Naţional pentru Dezvoltare şi Inovare este înfiinţat (HG 475/2007) cu misiunea de a concepe, implementa şi monitoriza instrumente de finanţare destinate susţinerii colaborărilor între universităţi sau institute şi agenţi economici sau instituţii private de cercetare. Aproximativ jumătate din membrii acestuia vor fi cercetători şi manageri din mediul privat high-tech.
ANCS susţine, de asemenea, una dintre iniţiativele legislative cele mai importante pentru atragerea cercetării industriale în România: legea brevetelor de serviciu. Acest proiect este menit să clarifice, să simplifice şi să debirocratizeze relaţiile dintre angajatori şi angajaţi, din punctul de vedere al proprietăţii intelectuale.
Pe axa Y apare numărul de citări raportat la Produsul Intern Brut (PIB), iar pe axa X apare PIBul pe cap de locuitor pentru un grup de 24 de ţări. Datele sunt extrase din clasamentele Scimago disponibile la www.scimagojr.com şi de pe CIA World Factbook disponibilă la www.cia.gov. Citările sunt contabilizate pentru perioada 1996-2009, iar datele referitoare la PIB sunt ultimele disponibile, pentru anul 2010. O analiză mai veche pe baza unor date din alte surse este, de asemenea, disponibilă în Nature, 430, 311 (2004) şi conduce la aceleaşi concluzii.
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)