.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Ronnen Brunner, EMC: „Utilizarea tehnologiei poate compensa reducerile de personal din sectorul public“
Ronnen Brunner este Business Development Director pentru Public Sector în cadrul EMC EMEA (Europe Middle East and Africa). Divizia sa face parte din grupul Information Intelligence. Intrat în echipa EMC în urmă cu doi ani, Ronnen Brunner a lucrat anterior, timp de şase ani, ca Chief Information Officer (CIO) pentru Ministerul Justiţiei din Israel, poziţie care i-a permis o bună cunoaştere a domeniului.
Asociată, în general, cu domeniul privat, criza economică a avut un impact la fel de grav şi asupra sectorului public. Afectate de subfinanţare, instituţiile publice au fost puse în situaţia identificării celor mai bune soluţii pentru reducerea costurilor şi creşterea eficienţei. Într-un interviu acordat Market Watch, Ronnen Brunner, Business Development Director Public Sector în cadrul EMC EMEA, consideră că sistemele informatice sunt singurele care pot suplini reducerea bugetelor.
Având o experienţă reală ca ex-CIO într-o instituţie publică şi o poziţie regională în cadrul corporaţiei EMC, care sunt, din punctul dvs. de vedere, principalele provocări prin care trec administraţiile publice în mod curent?
Sectorul public este marcat profund de reducerile masive de bugete. În multe dintre ţările regiunii, autorităţile au contractat împrumuturi masive, prin comparaţie cu Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce creează o presiune foarte mare pe reducerile de costuri în sistemul administrativ, pentru toate tipurile de activităţi, nu doar IT. Ce înseamnă aceste reduceri pentru astfel de organizaţii? Provocarea păstrării aceluiaşi nivel de servicii cu mai puţini bani la dispoziţie. Până la urmă, o instituţie publică oferă exclusiv servicii – interne pentru alte departamente şi externe pentru cetăţeni, companii sau alte instituţii publice. Totuşi, din perspectiva IT-ului, nu poţi sta şi aştepta, pentru că aşteptarea înseamnă, de fapt, regres, deoarece tehnologia avansează permanent. Am remarcat, din această perspectivă, că, în ultimii ani, factorul principal care determină investiţii în sistemele informatice din sectorul public a devenit nevoia de reducere a costurilor operaţionale şi mai puţin dorinţa de îmbunătăţire a serviciilor, aşa cum era câţiva ani în urmă. Acesta este motivul pentru care consider „reducerea generală a bugetelor“ drept principala provocare a sectorului. Al doilea aspect important este optimizarea proceselor, adică modul în care se poate îmbunătăţi efectiv modul în care se desfăşoară lucrurile în sectorul public. Aici este nevoie de schimbări fundamentale. În foarte multe ţări din regiune, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru companii, lucrul cu administraţia, locală sau centrală, implică interacţiuni repetate cu multiple instituţii (agenţii, direcţii, departamente etc.). Pe această direcţie, EMC promovează conceptul de „Connected Government“, prin care toate instituţiile publice devin interconectate şi schimbă informaţia între ele în cadrul unui sistem unic, chiar dacă sistemele proprii ale acestor organizaţii sunt diferite. Astfel, cetăţenii sau companiile accesează un singur punct de contact, indiferent de natura solicitării, întreg procesul simplificându-se considerabil.
Consideraţi că reducerile considerabile ale bugetelor IT în sectorul public au un impact imediat asupra modului în care acest sector economic cumpără tehnologie?
Cea mai relevantă schimbare pe care am remarcat-o în acest domeniu este modul de abordare a proiectelor. Până recent, cele mai multe organizaţii publice derulau proiecte de mare anvergură, foarte scumpe şi cu derulare multianuală, între 5 şi 8 ani. Situaţia acum este diferită, lipsa rezervelor financiare necesare susţinerii unor proiecte cu un CAPEX mare determină orientarea către OPEX şi, implicit, către cloud computing şi shared services, care permit plata doar a ceea ce se foloseşte sau utilizarea în comun a aceloraşi resurse.
Consideraţi cloud computing un concept viabil pentru administraţia publică?
Din motive care ţin, în principal, de reglementări şi securitate, nu cred că vom vedea adoptarea serviciilor de public cloud în acest sector. Există însă alte trei direcţii asociate cloud computing care pot fi susţinute în administraţia publică: private, community şi hybrid cloud. Deşi cloud computing este, din multe puncte de vedere, încă un concept, EMC a finalizat deja mai multe proiecte în regiunea EMEA, cele mai răspândite fiind cele de tipul „Community cloud“. Avem astfel de proiecte în UK, Finlanda etc., unde unele organizaţii publice şi-au dezvoltat destul de mult infrastructura încât să poată oferi servicii şi altor instituţii similare. La fel de potrivit este şi modelul „Private cloud“, care desemnează o infrastructură deţinută şi operată intern de o organizaţie şi care livrează servicii către diverse departamente proprii. Un minister, spre exemplu, ar putea funcţiona după un astfel de model. Cloud computing aduce o schimbare de mentalitate şi în sectorul public şi oferă perspective de dezvoltare şi colaborare care nu existau anterior.
Sunt presate administraţiile publice să ofere un răspuns mai rapid cetăţenilor obişnuiţi acum cu o interacţiune online de tipul Web 2.0, Social Media etc.? Poate EMC oferi instituţiilor publice un astfel de suport?
Din punct de vedere tehnologic, nivelul aşteptărilor este foarte ridicat, într-o perioadă în care utilizatorii sunt obişnuiţi cu Internetul mobil, Social Media, smartphone-uri etc. şi vor să interacţioneze cu sectorul public într-o manieră similară, simplă şi rapidă. Pe de altă parte, criza economică a generat şi un val de probleme sociale, iar beneficiarii serviciilor publice nu pot aştepta zile întregi pentru primirea unui răspuns din partea autorităţilor, mai ales în probleme legate de asistenţă socială, şomaj, insolvenţă, dizolvare companii etc. Diferenţa dintre nivelul aşteptărilor şi capacitatea de răspuns a instituţiilor publice este mare, iar reducerile de bugete despre care vorbeam anterior riscă să accentueze această diferenţă. Soluţii există şi constau cu precădere în optimizarea proceselor, printr-o analiză atentă a acestora şi identificarea celor mai bune măsuri de îmbunătăţire. Nu contează doar viteza de răspuns, ci şi procesarea internă corectă a cerinţelor şi livrarea unui răspuns de calitate. Primul pas în această direcţie este eliminarea hârtiei, deoarece procesele bazate pe hârtie sunt greoaie şi nu pot fi automatizate şi monitorizate. Propunerea EMC către sectorul public este ceea ce se numeşte „Case management“, soluţie bazată pe Documentum xCP (xCelerated Composition Platform).
Există elemente comune între „Case management” şi Citizen Relationship Management?
Case management (Managementul cazurilor) este diferit de managementul cetăţenilor/clienţilor (CRM). CRM-ul este orientat către persoană/cetăţean, Case managementul este orientat nu către persoană, ci către proces, în toate elementele acestuia: iniţiere, conţinut, responsabili, fluxuri, automatizare, finalizare etc. EMC Documentum xCP nu este o aplicaţie sau o tehnologie, ci o platformă a cărei implementare nu implică scriere de cod. Orice tip de interacţiune cu administraţia publică este tratat drept un „caz“ şi predefinit în cadrul platformei pentru un maxim de configurabilitate. Existenţa acestor cazuri predefinite face ca perioada de implementare să fie foarte mică. Avem situaţia unei ţări din regiune unde au fost necesare doar două luni pentru dezvoltarea unei soluţii cu aplicabilitate naţională în domeniul asigurărilor de sănătate. Un avantaj este şi unicitatea sectorului public la nivel naţional şi, chiar dacă legislaţiile diferă de la o ţară la alta, în esenţă sistemele sunt similare, pentru că serviciile oferite sunt similare (naştere, căsătorie, asistenţă socială etc.). Mai mult, experienţa acumulată în anumite ţări poate fi utilizată foarte rapid în orice alt proiect. România este o piaţă unde, în lipsa unor standarde comune, administraţia publică s-a dezvoltat insular, multe instituţii având sisteme informatice proprietare cu o capacitate limitată de interconectare. Conservarea investiţiilor anterioare este o preocupare pentru orice organizaţie, privată sau publică, şi există pe toate pieţele, indiferent de evoluţie. EMC dispune de toate uneltele necesare pentru a conecta soluţiile proprii cu orice sistem proprietar al clienţilor, în scopul preluării şi utilizării datelor din aceste sisteme. Obiectivul EMC nu este schimbarea sistemului IT al clientului, ci eficientizarea acestuia. Aplicaţiile deja existente pot rămâne la client, atâta vreme cât sunt funcţionale şi sunt eficiente din punct de vedere al costurilor operaţionale. Acesta este, de fapt, cel mai relevant indicator.
Poate suplini tehnologia reducerea masivă de personal prin care trece administraţia publică românească?
În sectorul public, reducerile de buget înseamnă, de cele mai multe ori, reduceri de personal, situaţie care nu se petrece doar în România, ci şi în Marea Britanie, spre exemplu. Reducerile de personal nu pot fi compensate decât printr-un sistem informatic eficient, care să permită automatizarea proceselor şi eliminarea intervenţiei manuale. Creşterea de eficienţă înseamnă câştig de timp şi, implicit, posibilitatea de a efectua acelaşi număr de operaţiuni cu mai puţini oameni. Probabil, singura modalitate de a compensa reducerea de personal este utilizarea intensivă a tehnologiei.
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să învăţăm din această criză
